Oamenii de știință au descoperit un indiciu important în misterul îmbătrânirii creierului: o proteină numită FTL1. La șoarecii în vârstă, nivelurile mai mari ale acestei proteine slăbeau conexiunile dintre celulele creierului și afectau memoria. Însă, atunci când cercetătorii au redus FTL1, s-a întâmplat ceva remarcabil — creierul a început să se refacă, refăcând conexiunile pierdute și restabilind performanța memoriei.
Îmbătrânirea afectează puternic hipocampul, partea creierului esențială pentru învățare și memorie. Cercetătorii de la Universitatea din San Francisco au identificat o proteină care pare să fie responsabilă pentru mare parte din acest declin.
Pentru a înțelege ce se schimbă odată cu vârsta, oamenii de știință au urmărit modificările genelor și proteinelor din hipocampul șoarecilor de-a lungul timpului. Dintre toate elementele analizate, doar una s-a evidențiat constant între animalele tinere și cele bătrâne: proteina numită FTL1.
Șoarecii mai în vârstă aveau niveluri mai ridicate de FTL1. În același timp, conexiunile dintre neuroni în hipocampus erau mai rare, iar performanța lor la teste cognitive era mai scăzută.
Când cercetătorii au crescut nivelul de FTL1 la șoarecii tineri, efectele au fost evidente: creierele lor au început să semene și să funcționeze ca cele ale șoarecilor bătrâni, iar comportamentul lor reflecta această schimbare.
Experimentele de laborator au arătat mai multe detalii. Neuronii modificați să producă cantități mari de FTL1 dezvoltau structuri simplificate, formând extensii scurte și singure, în locul rețelelor complexe și ramificate întâlnite la celulele sănătoase.
Cel mai surprinzător rezultat a apărut atunci când cercetătorii au redus nivelul de FTL1 la șoarecii mai în vârstă. Animalele au arătat semne clare de recuperare: conexiunile dintre celulele creierului au crescut, iar performanța lor la teste de memorie s-a îmbunătățit.
„Este cu adevărat o inversare a deficiențelor,” spune dr. Saul Villeda, autor principal al studiului publicat în Nature Aging. „Este mult mai mult decât amânarea sau prevenirea simptomelor.”
Experimente suplimentare au arătat că FTL1 afectează și modul în care celulele creierului folosesc energia. La șoarecii mai în vârstă, nivelurile ridicate ale proteinei încetineau metabolismul celular în hipocampus. Totuși, când cercetătorii au tratat aceste celule cu un compus care stimulează metabolismul, efectele negative au fost prevenite.
Dr. Villeda consideră că aceste descoperiri ar putea deschide calea pentru tratamente care să vizeze FTL1 și să contracareze efectele sale asupra creierului.
„Vedem tot mai multe oportunități de a ameliora cele mai grave consecințe ale îmbătrânirii,” spune el. „Este un moment plin de speranță pentru studiul biologiei îmbătrânirii.”
Privitul operelor de artă poate îmbunătăți starea de bine, oferind mai mult sens vieții
