Vitalitatea noastră își are centrul în inimă – însă infarctul și accidentul vascular cerebral sunt doi dintre cei mai periculoși inamici ai ei. În ciuda acestui tablou îngrijorător, există un erou modest: aspirina.
Înainte de a discuta rolul protector al aspirinei, este esențial să înțelegem natura problemelor pe care încearcă să le combată: infarctul și accidentul vascular cerebral. Aceste două evenimente cardiovasculare sunt diferite ca origine și manifestare, dar au în comun potențialul lor devastator.
Un infarct, cunoscut medical sub numele de infarct miocardic (IM), apare atunci când fluxul de sânge către o parte a mușchiului inimii este redus semnificativ sau blocat complet. Lipsa sângelui și a oxigenului poate duce la moartea țesutului cardiac. Cea mai frecventă cauză este boala coronariană (CAD), în care plăcile bogate în colesterol se acumulează în arterele coronare, îngustându-le sau blocându-le.
Recunoașterea semnelor de avertizare este esențială. Durerea sau disconfortul toracic, dificultățile de respirație și durerea iradiată în brațe, gât, maxilar sau spate sunt simptome tipice.
Intervenția rapidă este vitală. Îngrijirea medicală de urgență, care poate include medicamente pentru dizolvarea cheagurilor sau proceduri precum angioplastia, poate restabili fluxul sanguin către inimă.
Accidentele vasculare cerebrale sunt întreruperi ale alimentării cu sânge a creierului. Acestea pot apărea atunci când un vas de sânge este blocat (AVC ischemic) sau se rupe (AVC hemoragic). AVC-urile ischemice sunt de obicei cauzate de cheaguri de sânge sau plăci din arterele cerebrale, în timp ce cele hemoragice apar în urma ruperii unui vas.
Simptomele pot include amorțeală sau slăbiciune bruscă, confuzie, dificultăți de vorbire sau înțelegere, durere de cap severă și probleme de mers. Și aici, timpul este esențial. Intervenția medicală rapidă poate limita afectarea cerebrală. Tratamentul poate include medicamente pentru dizolvarea cheagurilor sau intervenții chirurgicale în cazul AVC-urilor hemoragice.
Hipertensiunea arterială: Atât infarctul, cât și accidentul vascular cerebral sunt strâns legate de tensiunea arterială crescută, care poate deteriora vasele de sânge și crește riscul de formare a cheagurilor.
Colesterolul ridicat: Nivelurile crescute de colesterol contribuie la formarea plăcilor care îngustează arterele, crescând riscul ambelor evenimente cardiovasculare.
Fumatul: Consumul de tutun este un factor major de risc pentru infarct și AVC, deoarece afectează vasele de sânge și favorizează formarea cheagurilor.
Diabetul: Diabetul necontrolat poate accelera ateroscleroza (depunerea plăcilor pe artere) și crește riscul de evenimente cardiovasculare.
Istoricul familial: O familie cu antecedente de boli cardiace sau AVC poate crește susceptibilitatea unei persoane.
Pentru a înțelege modul în care aspirina acționează ca un „gardian” împotriva infarctului și accidentului vascular cerebral, este util să privim mecanismul ei la nivel molecular. Deși este un medicament obișnuit, disponibil fără rețetă, aspirina are proprietăți remarcabile care pot influența sistemul cardiovascular. Ingredientul activ al aspirinei este acidul acetilsalicilic, un compus sintetic derivat din salicină, o substanță naturală prezentă în scoarța de salcie și alte plante.
Principalul său efect este acțiunea antiagregantă plachetară. Trombocitele sunt fragmente celulare din sânge care joacă un rol esențial în formarea cheagurilor. Aspirina le inhibă funcția prin blocarea ireversibilă a unei enzime numite ciclooxigenază (COX).
Inhibarea COX
Enzimele COX, în special COX‑1 și COX‑2, sunt responsabile pentru producerea prostaglandinelor, implicate în durere, inflamație și coagulare. Aspirina se leagă ireversibil de aceste enzime, împiedicându-le să sintetizeze prostaglandine. Efectul durează pe toată durata de viață a trombocitului, aproximativ 7–10 zile. Cu o producție redusă de prostaglandine, trombocitele sunt mai puțin predispuse să se agregheze și să formeze cheaguri — un mecanism central pentru efectul anti‑coagulant al aspirinei.
Aspirina și sănătatea cardiovasculară
Prin inhibarea agregării plachetare și a formării cheagurilor, aspirina reduce riscul de blocaje care pot duce la infarct sau AVC. Este adesea utilizată la persoanele care au avut deja un astfel de eveniment, pentru a reduce riscul unor episoade ulterioare. Dozele folosite pentru protecția cardiovasculară sunt mai mici decât cele pentru calmarea durerii; de obicei se utilizează aspirină în doză mică.
Reputația aspirinei ca „apărător” împotriva infarctului s‑a construit în decenii de cercetări și observații clinice. Capacitatea sa de a inhiba agregarea plachetară joacă un rol esențial în reducerea riscului de infarct miocardic. Numeroase studii clinice au analizat rolul aspirinei în prevenția infarctului. Studii importante, precum Physicians’ Health Study și Antithrombotic Trialists’ Collaboration, au arătat constant eficiența ei în acest context.
Efect antiagregant plachetar
Așa cum am menționat, efectul antiagregant al aspirinei este esențial. Prin inhibarea agregării plachetare și a formării cheagurilor, aspirina reduce probabilitatea ca un cheag să blocheze arterele coronare.
Prevenirea trombozei arteriale
Capacitatea aspirinei de a preveni tromboza arterială (cheaguri în artere) este deosebit de relevantă în prevenirea infarctului, deoarece aceste cheaguri pot întrerupe fluxul de sânge către mușchiul inimii.
Doze și momentul administrării
În prevenția primară se utilizează, în general, aspirină în doză mică, de obicei 81 mg sau 100 mg, administrată o dată pe zi.
Este important ca aspirina să fie luată consecvent, la aceeași oră, pentru a menține efectul antiagregant. Mulți oameni o iau dimineața. Înainte de a începe administrarea aspirinei pentru prevenirea infarctului, este recomandat să discuți cu un specialist, care poate evalua factorii tăi de risc și dacă aspirina este potrivită pentru tine.
Pe lângă rolul său în reducerea riscului de infarct, aspirina contribuie semnificativ și la prevenirea accidentelor vasculare cerebrale, în special a celor ischemice. Studiile clinice au arătat constant că aspirina poate reduce riscul de AVC ischemic cauzat de blocaje în vasele care alimentează creierul. Ca și în cazul infarctului, aspirina este adesea utilizată în prevenția secundară la persoanele care au avut deja un AVC ischemic sau un atac ischemic tranzitor (TIA), cunoscut și ca „mini‑AVC”.
Efect antiagregant plachetar
Mecanismul principal al aspirinei, efectul antiagregant, este deosebit de util în prevenirea AVC‑ului. Prin reducerea agregării plachetare, aspirina scade formarea cheagurilor în arterele cerebrale.
Prevenirea AVC‑urilor cauzate de cheaguri
AVC‑urile ischemice sunt adesea provocate de cheaguri, iar capacitatea aspirinei de a inhiba formarea acestora poate reduce semnificativ riscul.
Doze și momentul administrării
Similar utilizării în prevenirea infarctului, aspirina în doză mică (81 mg sau 100 mg) este frecvent recomandată și în prevenția AVC‑ului. Consecvența este esențială: aspirina se administrează, de regulă, o dată pe zi, adesea dimineața.
Înainte de a începe administrarea aspirinei pentru prevenirea AVC‑ului, este importantă consultarea unui specialist, care poate evalua factorii tăi de risc și poate oferi îndrumări adecvate.
Dincolo de rolul său bine cunoscut în prevenirea infarctului și a accidentului vascular cerebral, aspirina a demonstrat potențiale beneficii și pentru alte afecțiuni. Această secțiune explorează implicațiile mai largi ale utilizării aspirinei și efectele sale pozitive asupra diferitelor aspecte ale sănătății.
Beneficii antiinflamatoare
Proprietățile antiinflamatoare ale aspirinei pot fi utile persoanelor cu afecțiuni inflamatorii cronice, precum artrita reumatoidă sau lupusul eritematos sistemic. De asemenea, efectul analgezic al aspirinei poate ameliora durerea în diverse situații, inclusiv dureri de cap, dureri musculare sau osteoartrită.
Afecțiuni neurologice
Demența vasculară: Rolul aspirinei în prevenirea accidentelor vasculare cerebrale poate reduce indirect riscul de demență vasculară, asociată cu o circulație deficitară la nivelul creierului.
Boala Alzheimer: Cercetările privind potențialul rol al aspirinei în prevenirea bolii Alzheimer sunt în desfășurare, însă rezultatele sunt mixte și sunt necesare studii suplimentare pentru a stabili o legătură clară.
Prevenirea migrenelor
Migrena cu aură: Aspirina s‑a dovedit eficientă în prevenirea migrenelor, în special a celor însoțite de aură (tulburări vizuale).
Terapia în doză mică: Aspirina în doză redusă (81 mg) este uneori folosită în prevenția migrenelor, însă acest lucru trebuie discutat cu un specialist.
Concluzie
Datorită proprietăților sale antiagregante, aspirina acționează ca un aliat important în reducerea riscului de cheaguri periculoase care pot bloca arterele inimii sau ale creierului. Am văzut că aspirina nu este un remediu unidimensional; are potențialul de a ameliora durerea, de a reduce inflamația și de a oferi protecție în diverse situații, de la cancer colorectal până la preeclampsie. Poate fi un instrument versatil în menținerea stării generale de bine.
Totuși, aspirina este doar o parte dintr‑o abordare mai amplă a sănătății. Un stil de viață echilibrat și măsuri preventive adecvate rămân esențiale, iar aspirina poate completa acest demers.
