Mai întâi a fost hygge, conceptul danez care a făcut să fie la modă statul confortabil acasă. Apoi a fost lagom, mentalitatea suedeză de a aborda totul în viață cu moderație. Acum există o altă tendință nord-europeană care este îmbrățișată ca o modalitate de a combate stresul cauzat de tumultul vieților noastre din ce în ce mai ocupate și solicitante: niksen. Olandezii știu foarte bine că stresul ne face să îmbătrânim mai repede și practică niksen la tot pasul. Conceptul olandez se rezumă, pur și simplu, la a sta fără să faci nimic. Dar cum funcționează?
Cum ne afectează stresul?
Un stil de viață stresant îți poate afecta sănătatea la nivel de ADN, arată rezultatele unui nou studiu efectuat de cercetători ai faimoasei universității americane Yale.
Toți oamenii au un „ceas biologic” – tiparele de schimbare chimică prin care trece ADN-ul nostru pe măsură ce îmbătrânim. Persoanele ale căror corpuri îmbătrânesc mai repede vor trăi probabil o viață mai scurtă. Longevitatea este influențată de foarte mulți factori, iar cercetarea Yale indică faptul că stresul cronic poate scurta durata de viață.
Se știa deja că stresul exacerbează problemele de sănătate fizică – riscul crescut de atac de cord, diabet etc. Dar studiul de la Yale este prima dovadă concretă că stresul poate avea consecințe negative asupra sănătății dincolo de orice alte afecțiuni de ordin fizic sau mintal.
„Mulți oameni au simțit în sinea lor că stresul ne face să îmbătrânim mai repede, iar studiul nostru arată că acest lucru este adevărat”, a declarat Zach Harvanek, medic psihiatru rezident la Yale și unul dintre cercetătorii implicați în studiu.
Poate fi stresul contracarat?
Studiul a constatat, totuși, că unele alegeri care țin de stilul de viață au atenuat efectele negative. – „Subiecții care au demonstrat că își pot regla emoțiile aveau vârste biologice mai mici decât omologii lor care nu au făcut-o. Dar cel mai surprinzător aspect al studiului este că factorii de reziliență, cum ar fi reglarea emoțiilor, ne pot proteja nu doar de efectele mentale ale stresului, ci și de efectele stresului asupra sănătății noastre fizice.”
Ca urmare a studiului la care a participat, dr. Harvanek a sugerat ca strategie simplă de a face față stresului o pauză zilnică de câteva minute, în care să reflectăm la modul în care ne simțim.
Ce este niksen?
Niksen este conceptul de stil de viață olandez care presupune să nu faci nimic. „Niksen înseamnă literalmente să nu faci nimic, să fii inactiv sau să faci ceva fără niciun folos”, spune Carolien Hamming, director general al CSR Centrum, un centru de coaching din Țările de Jos, care își ajută clienții să gestioneze stresul și să se recupereze după sindromul de epuizare. Practicarea niksen poate consta în a sta degeaba, a privi în jur sau a asculta muzică, „cu singura condiție ca toate acestea să nu aibă niciun scop”, spune Hamming, adăugând că niksen implică, obligatoriu, ca în intervalul în care îl practici, să nu realizezi nimic și să nu fii productiv.
„Gândește, pur și simplu stând pe un scaun sau privind pe fereastră”, spune Ruut Veenhoven, sociolog și profesor la Universitatea Erasmus din Rotterdam, Țările de Jos, care studiazăconceptul de fericire. În timp ce mindfulness înseamnă să fii prezent în clipa de față, niksen înseamnă mai degrabă să-ți acorzi timp doar pentru a fi și atât, ba chiar să-ți lași mintea să rătăcească, în loc să te concentrezi pe detaliile unei acțiuni.
„Ar trebui să avem momente de relaxare, iar relaxarea poate fi combinată cu o activitate ușoară, semi-automată, cum ar fi tricotatul”, spune Veenhoven. – „Un aspect al artei de a trăi este să afli ce modalități de relaxare ți se potrivesc cel mai bine. Nu există neapărat o abordare universală; mai degrabă, este bine să descoperi, prin încercări și erori, care sunt comportamentele cele mai eficiente pentru tine.“
Care sunt beneficiile potențiale ale niksen?
În Țările de Jos, niksen a fost respins, de-a lungul timpului, fiind asimilat lenei și lipsei de productivitate, spune Hamming. Dar, pe măsură ce nivelurile de stres cresc la nivel global, iar impactul lor zdrobitor asupra sănătății, cum ar fi epuizarea, primește o mai mare recunoaștere din partea comunității medicale, a nu face nimic se încadrează din ce în ce mai mult în rândurile metodelor pozitive de combatere a stresului.
„Toată lumea caută o cale de întoarcere către facil și conexiune”, spune Eve Ekman, director de formare la Greater Good Science Center de la Universitatea din California, Berkeley, care cataloghează nivelurile naționale de stres în rândul adulților și adolescenților din SUA ca „descurajantă.”
Dar Ekman, care studiază stresul și epuizarea, spune că cercetarea în domeniu aduce rezultate elocvente în privința beneficiilor încetinirii de ritm, de la avantajele emoționale, cum ar fi reducerea anxietății, la avantajele fizice, cum ar fi reducerea procesului de îmbătrânire și întărirea capacității organismului de a lupta împotriva răcelii. Aceste potențiale efecte asupra sănătății ar putea fi suficiente pentru a-i încuraja chiar și pe cei mai agitați și suprasolicitați dintre noi să-și facă timp pentru a practica niksen.
Un alt avantaj al niksen este că îi poate ajuta pe oameni să genereze idei noi, potrivit lui Veenhoven, care este și directorul World Database of Happiness, o arhivă de cercetări legate de plăcerea vieții. „Chiar și atunci când nu facem nimic, creierul nostru procesează încă informații, dar poate folosi puterea de procesare disponibilă pentru a rezolva problemele lăsate în așteptare”, spune el, „ceea ce, mergând mai departe, ne poate stimula creativitatea“. Așadar, acest lucru s-ar putea concretiza prin găsirea unei soluții inovatoare în timpul unei plimbări sau a unei idei formidabile de afaceri, în timp ce visăm cu ochii deschiși.
Cercetările sugerează, de asemenea, ideea că realizarea unor sarcini simple, care permit minții să hoinărească, poate încuraja rezolvarea creativă a problemelor, ba chiar îți poate îmbunătăți capacitatea de a rezolva o problemă la care, cu puțin înainte, te-ai fi blocat. Un studiu publicat în Frontiers in Psychology, despre avantajele și dezavantajele unei minți rătăcitoare, a arătat că acest proces ne poate inspira în demersurile derulate pentru atingerea unor obiective și ne poate conferi claritate cu privire la acțiunile care trebuie întreprinse pentru a ne îndeplini respectivele obiective în viitor.
Cum se practică niksen?
Pentru mulți, a nu face nimic este mai greu decât pare. De exemplu, pentru unii dintre noi, poate fi oarecum dificil să stai nemișcat și să te uiți pe fereastră. Hamming spune că poate părea chiar „destul de înfiorător”, la început, în cazul celor obișnuiți să facă ceva în fiecare moment. Ea își încurajează clienții să treacă peste acest disconfort, să-și rezerve câteva minute în fiecare zi pentru a practica niksen și să lucreze la acest capitol până ce vor reuși „să nu facă nimic perioade mai lungi“. Idealul, din punctul de vedere al lui Hamming, ar fi o seară pe săptămână fără programări și obligații, rezervată pentru niksen. „Îndrăznește să fii inactiv”, spune ea – „Totul este să permitem vieții să-și urmeze cursul și să ne eliberăm de obligații pentru un moment.”
Care sunt posibilele dezavantaje ale niksen?
Literatura științifică sugerează că a-ți lăsa mintea să hoinărească prea mult poate avea dezavantajul de a te adânci prea mult în reflecție, în loc să te facă să te simți împrospătat, spune Ekman, ceea ce poate avea unele efecte fiziologice. În cadrul studiului denumit Argumente pro și contra minții care hoinărește, publicat de prof dr. Alessandro Couyoumdjian, de la Universitatea Sapienza din Roma, Italia, cercetătorii au observat că participanții au avut o frecvență cardiacă crescută timp de 24 de ore după exercițiul de hoinărire a minții și au avut probleme cu adormirea în noaptea următoare. Totuși, studiul a relevat că aceste consecințe imediate nu s-au prelungit pe termen lung și că visarea cu ochii deschiși – în special despre familie și prieteni – este asociată cu o satisfacție mai mare în viață.
„Trebuie să ne antrenăm mintea să rătăcească într-un mod imaginativ și creativ”, spune Ekman. – „Două practici potrivite pentru a deschide porți către niksen ar putea fi o plimbare în natură sau scrierea unei scrisori de mulțumire, modalități foarte bune de relaxare în intervalul niksen.
„Pe de altă parte, desigur, nu este indicat să practici niksen în mod constant – nu putem sta degeaba permanent! Timpul alocat inactivității, echilibrat de un stil de viață activ, poate valorifica la maximum beneficiile niksen“, spune Veenhoven. – „Deși odihna dă roade și te face să te simți mai bine după ce închei o activitate, nu este drumul principal către fericire, în sensul de sentiment de satisfacție cu privire la propria viață”, spune el. De fapt, oamenii care participă la activități mai productive tind să fie mai fericiți datorită conexiunilor sociale mai solide și mulțumită unui sentiment mai puternic de autoeficacitate, potrivit unui studiu desfășurat de trei cercetători de la Universitatea Națională de Sport din Taiwan, timp de opt ani, pe adulți în vârstă. Cercetările au arătat, de asemenea, că fericirea naște productivitate, ceea ce înseamnă că există o corelație între relaxare, fericire și productivitate.
Totul se rezumă la a afla ce modalități de relaxare ți se potrivesc cel mai bine, spune Veenhoven, indiferent dacă ele sunt complet pasive, activ pasive sau nesolicitante ca o a doua natură, și să îți permiți să le aplici în mod regulat și fără niciun alt scop.
Este arta de a nu face nimic pierdută?
Olandezii, considerați unii dintre cei mai fericiți oameni de pe Pământ, și-au regăsit arta de a nu face nimic și trăiesc într-o țară în care relaxarea este parte din rutina zilnică.
Această artă pierdută de mare parte din restul globului și necesitatea de a o regăsi sunt, poate, cel mai bine ilustrate de dependenţa noastră de telefoanele mobile. „De câte ori există momente în care nu avem nimic de făcut – fie că așteptăm tramvaiul, că mergem cu liftul, că suntem pe o scară rulantă în mall, că așteptăm să ni se aducă mâncarea comandată la restaurant, ba chiar și la volan, în așteptarea culorii verzi a semaforului, ne scoatem telefonul și îl verificăm rapid. Oricare dintre aceste momente este un declanșator!”, spune dr. Brent Coker, profesor la Universitatea din Melbourne. Un declanșator al dependenței de telefon, care se transformă lesne în dependența de stres. Da, de stresul acela care ne îmbătrânește prematur! Poate că dacă am reînvăţa arta uitată de a nu face nimic, am mai putea câștiga timp… Din toate punctele de vedere.
