Tulburările de personalitate reprezintă un grup de afecțiuni de sănătate mintală, caracterizate prin tipare persistente, rigide și dezadaptative de gândire, dispoziție și comportament. Aceste comportamente duc frecvent la probleme serioase în funcționarea unei persoane, la nivel personal, social și profesional.
În funcție de tulburarea specifică și de studiile analizate, frecvența tulburărilor de personalitate în populația generală poate varia considerabil. În general, însă, se estimează că între 9 și 15% dintre adulți suferă de o tulburare de personalitate diagnosticabilă.
Numărul real al persoanelor afectate ar putea fi mai mare, deoarece mulți oameni cu tulburări de personalitate nu solicită ajutor specializat și nu primesc un diagnostic formal. Acest procent poate varia și în funcție de țară și cultură. Este important de menționat că există diferențe mari în ceea ce privește prevalența fiecărei tulburări în parte.
De exemplu, tulburarea de personalitate borderline, cu o incidență estimată între 1,6% și 5,9% în populația generală, este una dintre cele mai frecvente. Altele, precum tulburarea de personalitate schizotipală, sunt mai rare și afectează 3% sau mai puțin din populație.
Tulburările de personalitate reprezintă o clasă de afecțiuni de sănătate mintală, definite prin tipare persistente, rigide și nefuncționale de gândire, dispoziție și comportament. De obicei debutează în adolescență sau la începutul vieții adulte și persistă pe tot parcursul vieții.
Afectează între 9 și 15% din populația generală.
Pot afecta relațiile personale, reglarea emoțională, interacțiunile sociale, performanța profesională și calitatea generală a vieții.
Persoanele cu tulburări de personalitate prezintă frecvent și alte afecțiuni psihice asociate, precum depresia, anxietatea sau tulburările legate de consumul de substanțe.
Diagnosticul necesită o evaluare clinică completă: interviuri, chestionare și observația unui specialist în sănătate mintală.
Psihoterapia este tratamentul principal, incluzând metode precum terapia cognitiv-comportamentală, terapia dialectic-comportamentală și terapia psihodinamică.
Nu există un medicament unic care să trateze tulburările de personalitate ca întreg, însă uneori se prescriu medicamente pentru simptome sau afecțiuni asociate.
Impactul și severitatea variază mult de la o persoană la alta, iar succesul tratamentului depinde de mai mulți factori: tipul tulburării, motivația persoanei, implicarea în terapie și prezența altor probleme asociate.
Tulburări excentrice sau bizare: paranoică, schizoidă, schizotipală
Tulburări dramatice, emoționale sau impulsive: antisocială, borderline, histrionică, narcisică
Tulburări anxioase sau temătoare: evitantă, dependentă, obsesiv-compulsivă
Cum pot afecta tulburările de personalitate viața unei persoane?
Dificultăți relaționale: probleme în stabilirea și menținerea relațiilor sănătoase.
Reglare emoțională deficitară: schimbări bruște de dispoziție și izbucniri emoționale.
Funcționare socială afectată: dificultăți în a înțelege sau răspunde la emoțiile celorlalți.
Probleme profesionale: randament scăzut sau pierderea locului de muncă.
Risc crescut de alte tulburări mintale: anxietate, depresie, adicții.
Imagine de sine negativă: sentiment de inutilitate sau percepție distorsionată despre sine.
Impulsivitate și comportamente autodistructive: pot duce la vătămare sau consecințe grave.
„Cele mai grave” cazuri de tulburări de personalitate
Este important de menționat că termenul „cele mai grave” poate contribui la stigmatizare. Totuși, următoarele exemple ilustrează forme severe ale unor tulburări:
1. Tulburarea de personalitate antisocială severă
Se caracterizează prin încălcarea repetată a drepturilor celorlalți, manipulare, minciună, agresivitate și comportamente criminale. Persoanele afectate au puțină empatie și remușcare și pot ajunge frecvent în conflict cu legea.
2. Tulburarea de personalitate borderline severă
Implică instabilitate emoțională extremă, relații haotice, comportamente impulsive și episoade de auto-vătămare sau idei suicidare. Dificultățile de reglare emoțională pot afecta profund viața personală și socială.
3. Tulburarea de personalitate narcisică severă
Persoanele prezintă un sentiment exagerat al propriei importanțe, o nevoie constantă de admirație și lipsă de empatie față de ceilalți. Persoanele cu tulburare de personalitate narcisică severă pot profita de alții sau îi pot manipula pentru a-și menține sentimentul de control și superioritate. Incapacitatea lor de a accepta critica sau dezamăgirile poate duce la furie, agresivitate ori retragere, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra relațiilor și funcționării sociale.
În funcție de tipul tulburării, severitate și accesul la tratament, impactul pe termen lung poate varia.
Însă formele netratate sau gestionate inadecvat pot duce la:
1. Dificultăți interpersonale cronice
Tiparele dezadaptative de gândire și comportament îngreunează menținerea relațiilor sănătoase, ducând în timp la conflicte familiale, izolare socială și lipsa unui sistem de sprijin.
2. Probleme profesionale
Performanță scăzută, pierderea locului de muncă și dificultăți în obținerea sau menținerea unui job stabil.
3. Afecțiuni psihice asociate
Depresie, anxietate, consum de alcool sau droguri — care se pot agrava în lipsa tratamentului.
4. Probleme legale și financiare
Impulsivitatea, comportamentele riscante sau agresive pot duce la datorii, procese, dosare penale sau chiar încarcerare.
5. Probleme de sănătate fizică
Stresul cronic și emoțiile negative pot contribui la insomnie, dureri persistente și la boli precum afecțiunile cardiovasculare sau diabetul.
6. Auto-vătămare și suicid
Tulburările precum borderline sunt asociate cu risc crescut de automutilare și comportament suicidar. Lipsa tratamentului crește semnificativ acest pericol.
7. Scăderea calității vieții
Funcționarea generală este afectată în toate ariile — relații, muncă, stare de bine.
Da. Deși procesul este complex și de durată, tulburările de personalitate pot fi tratate.
De obicei, psihoterapia este baza tratamentului, iar medicația este utilizată pentru simptome specifice sau tulburări asociate. Rezultatele diferă în funcție de: tipul tulburării, severitate, implicarea și motivația pacientului în procesul terapeutic.
7 din 10 români suferă de boala tăcută a prezentului
