Renunțarea la micul dejun duce la îngrășare?

Pe măsură ce se apropie începutul toamnei, mulți oameni încearcă să scape de câteva kilograme acumulate în timpul verii. Între diete rapide, tendințe nutriționale și sfaturi transmise pe rețelele sociale, există o mie și una de metode prin care se încearcă controlul greutății. Unii mizează pe sport intens, alții pe reducerea porțiilor, iar un număr mare aleg să sară peste o masă — adesea micul dejun — pentru a „compensa”.

Dar această practică, la fel de populară pe cât este de controversată, ridică o întrebare esențială: este cu adevărat eficientă pentru pierderea în greutate sau, dimpotrivă, favorizează acumularea de kilograme în plus?

Invitată într-o emisiune TV, Emilie Steinbach, doctor în biologie integrativă și neurocercetătoare, a dorit să clarifice dezbaterea oferind un răspuns clar și bine documentat.

Micul dejun împiedică pierderea în greutate?

„Nu neapărat”, răspunde tranșant Emilie Steinbach, întrebată despre legătura dintre micul dejun și creșterea în greutate. Totuși, specialista nuanțează afirmația în funcție de vârstă:

• La copii și adolescenți, obiceiul de a sări peste micul dejun este asociat cu un risc mai mare de a dezvolta supraponderalitate sau obezitate în viitor.
• La adulți, însă, acest lucru nu este neapărat valabil — efectele pot varia în funcție de stilul de viață, metabolism și alegerile alimentare din restul zilei.

Cu alte cuvinte, micul dejun nu este un factor universal în controlul greutății, dar poate juca un rol important în dezvoltarea sănătoasă a copiilor și adolescenților. La vârsta adultă, este mai benefic „să mănânci devreme și să încetezi să mănânci foarte târziu”, în acord cu ritmurile naturale ale corpului (cum ar fi ritmul circadian).

Avantajele postului intermitent: oamenii trebuie să încerce să nu mănânce timp de cel puțin 12 ore pe zi — o pauză care permite corpului să se regenereze și să-și regleze mai bine metabolismul.

Cu alte cuvinte, în loc să ne concentrăm obsesiv pe micul dejun, ar fi mai util să ne organizăm mesele astfel încât să:

• Respectăm un interval alimentar restrâns (de exemplu, între 8:00 și 20:00)
• Lăsăm corpului suficient timp între mese pentru a se reechilibra
• Evităm mâncatul târziu, care poate perturba somnul și digestia

Ce spune știința despre micul dejun și greutatea corporală:

Săritul peste micul dejun poate duce la o creștere a apetitului mai târziu în zi, ceea ce favorizează gustările nesănătoase sau porțiile mai mari la prânz și cină. Un mic dejun bogat în proteine și fibre (ex: ouă, iaurt grecesc, fulgi de ovăz, fructe) ajută la menținerea sațietății și la reglarea glicemiei. Studiile arată că persoanele care iau micul dejun în mod regulat tind să aibă un IMC mai scăzut și o alimentație mai echilibrată pe parcursul zilei.

Laptele vegetal schimbă regulile sănătății