Compania biofarmaceutică BioNTech, co-fondată de Özlem Türeci şi de Ugur Sahin (numele din spatele vaccinului anti-Covid realizat în parteneriat cu Pfizer), lucrează la crearea primului vaccin împotriva cancerului pe bază de ARN mesager. Performanţa medicală este aşteptată a fi lansată în următorii 10 ani, iar în paralel se lucrează la vaccinuri pentru malarie şi pentru tuberculoză.
Vaccinurile anti-cancer vor ajunge pe piaţă până în 2040, poate chiar mai devreme. Aceasta înseamnă că, dacă studiile în curs de desfăşurare vor avea succes, aceste vaccinuri ar putea fi disponibile încă din 2030. Cei doi cercetători au explicat că tehnologia mARN utilizată în vaccinurile anti-Covid ar putea fi eficientă şi în lupta împotriva tumorilor, deoarece „este o disfuncţie de bază a sistemului imunitar”.
Vaccinurile ARNm sunt o tehnologie relativ recentă care exploatează mecanismul natural al sintezei proteinelor pentru a stimula răspunsul imun.
Până în prezent, acestea au fost utilizate în principal împotriva virusului SARS-CoV-2, responsabil de boala COVID-19. Aceste vaccinuri conţin o secvenţă de ARNm sintetică care codifică o proteină a virusului SARS-CoV-2, în special proteina spike, cea pe care virusul o foloseşte pentru a se ataşa de celulele umane şi a le infecta.
Când vaccinul este injectat în muşchiul braţului, ARNm este eliberat în celulele corpului şi folosit ca şablon pentru a produce proteina spike a virusului, care este apoi expusă la suprafaţa lor sau eliberată în sânge. Proteina spike nu poate provoca infecţie, dar este recunoscută ca străină de sistemul imunitar, care se activează pentru a produce anticorpi specifici şi limfocite T împotriva acesteia. În acest fel, organismul învaţă să se apere împotriva virusului, fără să-l fi întâlnit vreodată.
„Între 2030 şi 2040”
În comparaţie cu vaccinurile tradiţionale, care folosesc virusuri inactivate sau atenuate sau fragmente de virus pentru a induce imunitatea, vaccinurile ARNm sunt mai uşor şi mai rapid de produs deoarece nu necesită cultivarea virusului în laborator sau la animale. În plus, sunt mai versatile şi mai adaptabile, deoarece pot fi modificate cu uşurinţă prin schimbarea secvenţei ARNm în funcţie de variantele de virus care apar în timp. De fapt, ele pot fi folosite şi pentru multe alte boli, inclusiv cancer, malarie şi tuberculoză.
Vaccinurile cu ARNm şi-au demonstrat eficacitatea împotriva Covid-19, dar pot fi aplicate şi altor boli infecţioase sau cancer. Pentru malarie, va fi necesar să se creeze un vaccin care să inducă sistemul imunitar să neutralizeze parazitul Plasmodium, responsabil de boală.
Avantajul este că acest vaccin poate fi conceput pentru a exprima diferite proteine parazitare, crescând astfel acoperirea şi durata protecţiei. Unele studii preclinice au arătat rezultate promiţătoare, iar studiile pe oameni sunt de aşteptat să înceapă foarte curând. Pentru tuberculoză, este vorba de sporirea efectului vaccinului existent (BCG) cu un vaccin mRna care exprimă o proteină a bacteriei Mycobacterium tuberculosis.
Acest lucru ar putea creşte răspunsul imunitar şi ar putea preveni infecţiile latente sau active. În cele din urmă, pentru cancer, va fi necesar să se dezvolte vaccinuri terapeutice care să stimuleze sistemul imunitar să recunoască şi să distrugă celulele tumorale. Vaccinurile ARNm pot fi adaptate profilului genetic al tumorii fiecărui pacient, făcându-le mai eficiente şi mai puţin toxice.
Primele vaccinuri ARNm pentru cancer sunt de aşteptat să fie disponibile foarte curând. Türeci şi Sahin au primit recent premiul internaţional Feltrinelli 2023 pentru medicină. „Dacă studiile în desfăşurare dau rezultate pozitive şi confirmă eficacitatea vaccinurilor ARNm şi pentru cancer, au explicat aceştia, primele tratamente ar putea ajunge între 2030 şi 2040”.
