Oamenii trăiesc mai mult, în medie, în zilele noastre, dar puțini ajung la 100 de ani. Motivele pentru care doar câțiva aleși devin centenari rămân încă un mister pentru oamenii de știință. Însă cea mai recentă cercetare în domeniu a descoperit un factor care ar putea fi cheia longevității centenarilor, relatează Science Alert.
Echipa de cercetare a descoperit că persoanele care trăiesc până la 100 de ani sau mai mult par să posede capacitatea de a evita bolile.
Centenarii sunt de mare interes pentru oamenii de știință, deoarece ei ar putea deține cheia înțelegerii modului în care putem trăi mai mult și mai sănătoși. Cercetătorii se întreabă de mult timp dacă una dintre cheile longevității unui centenar constă în principal în capacitatea de a amâna apariția unor boli grave. Sau, ar putea fi posibil ca ei să evite cu totul anumite boli?
Înțelegerea răspunsului la aceste întrebări ne-ar aduce cu cel puțin un pas mai aproape de a descoperi ce factori specifici contribuie la longevitate. Așa că o echipă condusă de Karin Modig, profesor de epidemiologie la Karolinska Institutet, și-a propus să caute răspunsurile. În două studii recente, au analizat și comparat persoane născute în același an, dar care unele au trăit mult, iar altele au avut o viață scurtă.
Rezultatele celor două studii au arătat că centenarii nu numai că suferă de mai puține boli pe parcursul vieții, dar le dezvoltă și mai lent. De asemenea, sunt mai puțin predispuși să sufere de afecțiuni mortale, cum ar fi bolile cardiovasculare majore, în comparație cu colegii lor cu viață mai scurtă.
Primul studiu a inclus 170.787 de persoane născute în comitatul Stockholm, Suedia, între 1912 și 1922. Folosind date istorice despre starea de sănătate, rezidenții au fost urmăriți timp de 40 de ani – fie de la vârsta de 60 de ani până la moarte, fie până la vârsta de 100 de ani.
Cercetătorii au calculat riscurile fiecărui participant de accident vascular cerebral, atac de cord, fractură de șold și diverse tipuri de cancer și i-au comparat pe cei care au supraviețuit până la vârsta de 100 de ani cu omologii lor cu viață mai scurtă. Au constatat că centenarii au avut rate mai mici de îmbolnăvire pe tot parcursul vieții lor. De exemplu, la vârsta de 85 de ani, doar 4% dintre cei care au trăit până la 100 de ani au suferit un accident vascular cerebral. Prin comparație, aproximativ 10% dintre cei care au trăit până la vârsta de 90-99 de ani au suferit un accident vascular cerebral până la vârsta de 85 de ani.
Mai mult, în ciuda faptului că au trăit mai mult, riscul de a contracta majoritatea bolilor a fost mai mic decât al semenilor lor cu o viață mai scurtă. La vârsta de 100 de ani, 12,5% dintre centenari au suferit un atac de cord, comparativ cu puțin peste 24% în rândul persoanelor care au trăit între 80 și 89 de ani. Acest lucru sugerează că centenarii amână – și în multe cazuri chiar evită – bolile majore legate de vârstă, în loc să le supraviețuiască pur și simplu mai eficient.
O limitare a acestui studiu este faptul că s-a concentrat doar pe analizarea diagnosticelor bolilor majore. Dar dacă adevărata cheie a longevității nu este aceea că centenarii evită complet bolile, ci mai degrabă faptul că sunt capabili să evite dezvoltarea unor boli grave?
Pentru a explora acest lucru, Modig și echipa sa au realizat un al doilea studiu care a inclus 40 de afecțiuni medicale diferite. Aceste afecțiuni au variat de la ușoare la severe – cum ar fi hipertensiunea arterială, insuficiența cardiacă, diabetul și atacurile de cord.
Au analizat 274.108 de participanți născuți între 1920 și 1922 și care au locuit în Suedia. Participanții au fost urmăriți timp de aproximativ 30 de ani – fie de la vârsta de 70 de ani până la moartea lor, fie până la vârsta de 100 de ani. 4.330 de oameni au devenit centenari – doar 1,5% dintre participanții analizați în studiu.
Chiar și după ce studiul a inclus o gamă mai largă de boli, echipa a ajuns la aceleași concluzii ca și în primul studiu: centenarii au dezvoltat mai puține boli – iar rata lor de acumulare a bolilor a fost mai lentă pe parcursul vieții.
De asemenea, centenarii erau mai predispuși la afecțiuni limitate la un singur sistem de organe, decât la mai multe sisteme. Acesta este un semn al sănătății și rezilienței acestui grup, deoarece bolile care afectează un singur sistem de organe sunt mult mai ușor de tratat și gestionat pe termen lung.
De exemplu, în timp ce afecțiunile cardiovasculare au fost cele mai frecvente diagnostice în toate grupele de vârstă, centenarii aveau o probabilitate mai mică de a fi diagnosticați în comparație cu cei care au trăit mai puțin.
La vârsta de 80 de ani, aproximativ 8% dintre centenari au fost diagnosticați cu boli cardiovasculare. Prin comparație, peste 15% dintre persoanele care au murit la vârsta de 85 de ani fuseseră diagnosticate cu boli cardiovasculare până la vârsta de 80 de ani. Ratele mai mici de boli cardiovasculare par a fi esențiale pentru longevitatea centenarilor.
Centenarii au demonstrat, de asemenea, o rezistență mai mare la afecțiunile neuropsihiatrice – cum ar fi depresia și demența – pe tot parcursul vieții.
Deși majoritatea centenarilor au dezvoltat în cele din urmă multiple afecțiuni, acest lucru s-a întâmplat mult mai târziu în viață decât în cazul non-centenarilor – în medie în jurul vârstei de 89 de ani. Acest lucru s-a datorat faptului că au avut mai puține boli și o rată mai lentă de acumulare a bolilor.
„Descoperirea că centenarii reușesc să amâne și, în unele cazuri, să evite bolile, în ciuda faptului că trăiesc mai mult, este atât interesantă, cât și încurajatoare. Aceasta arată că este posibil să îmbătrânești mai lent și contestă convingerea că o viață mai lungă vine inevitabil la pachet cu mai multe boli”, spune Karen Modig.
„Concluziile noastre sugerează că longevitatea excepțională nu se rezumă doar la amânarea bolilor, ci reflectă un model distinct de îmbătrânire. Dar dacă acest lucru se datorează în principal geneticii, stilului de viață, mediului sau unei combinații a acestor factori – rămâne o necunoscută. Înțelegerea mecanismelor din spatele îmbătrânirii sănătoase la centenari poate oferi informații valoroase pentru promovarea unei vieți mai lungi și mai sănătoase pentru toți”, adaugă ea.
