O bacterie intestinală ar putea alimenta în tăcere depresia printr-un mecanism chimic neașteptat. Cercetătorii au descoperit că, atunci când Morganella morganii interacționează cu un poluant comun, produce o moleculă care declanșează inflamația, un factor puternic asociat cu depresia.
Această descoperire ajută la explicarea modului în care microbiomul intestinal poate influența sănătatea creierului. De asemenea, deschide perspectiva unor noi tratamente care vizează sistemul imunitar, nu doar creierul.
Oamenii de știință recunosc că microbiomul intestinal joacă un rol esențial în sănătatea generală, inclusiv în funcționarea creierului. Cu toate acestea, cercetătorii încearcă încă să identifice exact ce bacterii sunt implicate în diverse boli și cum influențează ele organismul.
O bacterie în mod particular, Morganella morganii, a fost asociată în mai multe studii cu tulburarea depresivă majoră. Până de curând însă, nu era clar dacă acest microorganism contribuie la apariția depresiei, dacă depresia modifică microbiomul sau dacă există un alt factor care explică această legătură.
Cercetătorii de la Harvard Medical School au identificat acum un mecanism biologic care întărește ipoteza că M. morganii poate influența sănătatea creierului. Descoperirile lor oferă o explicație mai clară a modului în care această bacterie ar putea contribui la apariția depresiei.
Publicat în Journal of the American Chemical Society, studiul evidențiază o moleculă care declanșează inflamația și oferă un cadru pentru a înțelege cum alte microorganisme intestinale pot influența sănătatea și comportamentul uman.
Cercetătorii au descoperit că un contaminant din mediu numit dietanolamină (DEA) poate, uneori, înlocui un alcool de zahăr într-o moleculă produsă de M. morganii în intestin.
Această moleculă modificată se comportă foarte diferit față de varianta sa normală. În loc să rămână inofensivă, ea activează sistemul imunitar, determinând eliberarea unor proteine inflamatorii numite citokine, în special interleukina-6 (IL-6).
Acest lanț de reacții oferă o posibilă explicație pentru legătura dintre M. morganii și depresie. Inflamația cronică este cunoscută ca factor implicat în numeroase boli și a fost asociată și cu tulburarea depresivă majoră. Cercetări anterioare susțin această conexiune.
DEA se regăsește frecvent în produse industriale, agricole și de consum.
„Știam că micropoluantii pot fi integrați în moleculele lipidice din organism, dar nu știam exact cum se întâmplă acest lucru sau ce urmează după”, a explicat unul din autorii studiului „Transformarea DEA într-un semnal imun a fost complet neașteptată.”
Cercetătorii sugerează că DEA ar putea deveni un biomarker util pentru identificarea anumitor cazuri de depresie majoră.
Rezultatele susțin tot mai mult ideea că depresia — sau cel puțin unele forme ale acesteia — implică sistemul imunitar. Acest lucru deschide posibilitatea dezvoltării unor tratamente care vizează răspunsul imun, precum terapiile imunomodulatoare, și nu doar creierul.
La nivel mai larg, studiul arată cum o moleculă bacteriană își poate modifica comportamentul prin incorporarea unui contaminant, influențând astfel funcția imunitară umană. Această perspectivă ar putea ajuta la investigarea modului în care alte bacterii intestinale afectează imunitatea și diverse sisteme biologice.
„Acum că știm ce căutăm, putem începe să analizăm și alte bacterii pentru a vedea dacă folosesc mecanisme chimice similare și să descoperim noi exemple despre cum metaboliții ne influențează organismul”, a adăugat Clardy.
Câte calorii ar trebui să consumi zilnic? Ghid complet pentru o alimentație echilibrată
