Un nou studiu arată că problema cea mai gravă ține de consecințele neurologice ale lipsei cronice de somn.
În cultura adolescenților de astăzi, statul pe telefon până târziu în noapte a devenit aproape o rutină. Ceea ce începe ca o simplă verificare a rețelelor sociale se transformă adesea în ore întregi de scrolling și somn pierdut, pe măsură ce notificările constante întrerup odihna.
Deși preocupările părinților se concentrează frecvent pe timpul petrecut în fața ecranelor sau pe reguli disciplinare, un nou studiu atrage atenția asupra unei probleme mult mai importante: efectele neurologice ale lipsei cronice de somn.
Specialiștii în somn explică faptul că utilizarea dispozitivelor pe timpul nopții afectează sănătatea creierului în două moduri majore: perturbă ritmul natural somn-veghe și interferează cu procesul de consolidare a memoriei — esențial pentru învățare și retenția informațiilor.
Creierul adolescentului este deja predispus biologic către un program de somn mai târziu. Odată cu debutul pubertății, ritmul circadian suferă modificări naturale, ceea ce face ca mulți adolescenți să nu simtă somnolență înainte de ora 22:00 sau chiar mai târziu.
Această întârziere biologică devine o problemă atunci când sunt nevoiți să se trezească devreme, înainte ca organismul și creierul să beneficieze de odihna completă de care au nevoie.
Introducerea ecranelor amplifică aceste probleme prin mai multe mecanisme, inclusiv prin suprimarea hormonală. Lumina albastră emisă de tablete, laptopuri și smartphone-uri inhibă producția de melatonină — hormonul care transmite creierului semnalul că este timpul pentru somn.
În al doilea rând, apare problema hiperactivării mentale. Dincolo de efectele fiziologice ale luminii albastre, jocurile, videoclipurile și interacțiunile din social media mențin creierul într-o stare de alertă exact în perioada în care organismul ar trebui să se relaxeze și să se pregătească pentru somn.
Scrolling-ul nocturn a devenit parte din rutina multor adolescenți. O verificare rapidă pe TikTok se transformă ușor într-o oră petrecută în pat cu telefonul în mână, iar notificările care luminează constant ecranul prelungesc timpul de veghe până târziu în noapte, inclusiv în timpul săptămânii.
Cercetătorii atrag atenția că problema nu ține doar de disciplină sau de limite privind timpul petrecut online, ci de impactul direct asupra creierului și somnului.
Un raport publicat în 2026 în revista American Academy of Pediatrics a arătat că doar o oră de expunere la lumina ecranelor înainte de culcare poate întârzia instalarea somnului cu aproape o oră la copii. De asemenea, adolescenții care își țineau telefoanele în dormitor — chiar și fără să le folosească activ — aveau o calitate mai slabă a somnului.
Rezultatele cercetărilor au asociat utilizarea dispozitivelor înainte de culcare cu o durată mai scurtă a somnului și cu adormirea mai târzie inclusiv la adulți, ceea ce amplifică îngrijorările legate de efectele ecranelor asupra tuturor grupelor de vârstă.
Erin Morris Miller, fost profesor de psihologie și doctor în psihologie educațională la University of Virginia, explică faptul că adolescenții înțeleg mai ușor importanța somnului atunci când procesul este prezentat simplu.
Potrivit acesteia, somnul este esențial pentru învățare. Informațiile acumulate în timpul zilei funcționează inițial ca niște notițe temporare, iar în timpul somnului creierul le organizează, le restructurează și le transformă în amintiri stabile, care pot fi accesate mai târziu.
Acest lucru înseamnă că inclusiv pierderile mici de somn, repetate seară de seară, se pot acumula în timp. Un adolescent care stă pe telefon încă 30–60 de minute în fiecare noapte poate începe să se confrunte treptat cu dificultăți de concentrare, memorie mai slabă, senzație de „ceață mentală” și probleme de atenție.
Cercetările care leagă direct timpul petrecut în fața ecranelor de rezultatele educaționale pe termen lung sunt încă neconcludente. Totuși, oamenii de știință susțin puternic legătura dintre utilizarea dispozitivelor și perturbarea somnului.
Specialiștii în somn atrag atenția că ecranele folosite înainte de culcare fragmentează și reduc exact tipul de somn de care creierul are nevoie pentru a consolida informațiile și pentru a funcționa eficient.
Privarea de somn nu influențează doar memoria. Studiile sugerează că timpul excesiv petrecut în fața ecranelor este asociat și cu scăderea capacității de concentrare, reducerea vitezei de procesare a informațiilor, dificultăți de atenție și afectarea funcțiilor executive la copii și adolescenți.
Smita Patel, neurolog și specialist în medicina somnului la Endeavor Health, explică faptul că stimularea digitală constantă poate afecta capacitatea creierului de a menține atenția pentru perioade mai lungi.
Aceasta recomandă introducerea unor intervale clare de concentrare pe parcursul zilei și evitarea utilizării continue a ecranelor. În locul verificării constante a telefonului sau a platformelor digitale, timpul petrecut online ar trebui organizat în perioade bine definite.
Patel recomandă pauze scurte fără dispozitive pe parcursul zilei, pentru a permite creierului să se „reseteze”. De asemenea, specialistul recomandă eliminarea completă a ecranelor în ultima oră înainte de culcare.
Aceasta sugerează ca timpul de dinaintea somnului să fie dedicat activităților cu stimulare redusă, precum cititul, stretchingul sau rutina de pregătire pentru somn. Potrivit acesteia, acest obicei ajută sistemul nervos să se relaxeze și susține producția de melatonină, hormon inhibat de lumina albastră emisă de ecrane.
Interesant este faptul că nu toate formele de screen time par să aibă același impact. Specialiștii spun că scrolling-ul pasiv și conținutul recreativ sunt mai puternic asociate cu problemele de somn și dificultățile cognitive decât activitățile interactive sau educaționale.
Mulți adolescenți ajung să considere oboseala o stare normală, însă lipsa cronică de somn a fost asociată cu depresie, probleme de memorie, procesare mai lentă a informațiilor și dificultăți de reglare emoțională.
Specialiștii recomandă părinților să se concentreze mai puțin pe pedepse și mai mult pe construirea unor rutine sănătoase de somn.
Aceasta sugerează mutarea telefonului într-o altă cameră cu cel puțin o oră înainte de culcare, explicând că principiul „ochii care nu se văd se uită” funcționează adesea foarte bine atunci când timpul petrecut pe dispozitive este înlocuit cu activități precum cititul, jurnalul personal, meditația sau exercițiile de recunoștință.
Specialiștii recomandă, de asemenea, limitarea somnului de după-amiază la maximum 30 de minute, menținerea unui program constant de culcare și eliminarea televizoarelor și consolelor de gaming din dormitor.
Înțelegerea mecanismelor biologice ale somnului îi poate ajuta pe adolescenți să ia decizii mai sănătoase. Potrivit acesteia, întunericul determină creierul să elibereze substanțe care induc somnul, însă lumina artificială interferează cu acest proces natural.
