Prietenia și relațiile ne mențin mai sănătoși

Cultura occidentală favorizează romantismul, dar psihologia explorează în mod egal nevoia umană de relații platonice și modalitățile specifice prin care acestea susțin starea de bine generală.

De fapt, problemele relaționale – privite atât prin prisma existenței, cât și prin cea a lipsei acestora – se numără printre principalele motive pentru care oamenii apelează la psihoterapie. Deși romantismul poate fi o parte semnificativă a vieții, beneficiile prieteniilor nu ar trebui trecute cu vederea. Cercetările psihologice sugerează că prieteniile stabile și sănătoase sunt cruciale pentru un stil de viață sănătos, care să faciliteze o bună longevitate.

Cercetători de înalt nivel academic, despre un stil de viață căreia prietenia și conexiunile sociale  îi aduc sens și sănătate, în rândurile ce urmează...

Persoanele care au prieteni și confidenți apropiați sunt mai mulțumite de viața lor și mai puțin susceptibile de a suferi de depresie. De asemenea, sunt mai puțin susceptibile de a muri prematur, indiferent de cauze, fie acestea chiar și probleme cardiace sau o serie de boli cronice, arată concluziile mai multor studii științifice.

„Pe de altă parte, atunci când oamenii au un nivel scăzut de conexiuni sociale - din cauza izolării, singurătății sau a relațiilor de calitate slabă - se confruntă cu un risc crescut de deces prematur”,  spune dr. Julianne Holt-Lunstad, profesor de psihologie și neuroștiințe la Universitatea Brigham Young, Utah, care studiază modul în care relațiile afectează corpul și creierul.

Din fericire, cercetările sugerează, de asemenea, că prieteniile pot fi legate și menținute la orice vârstă, relațiile cu prietenii pot consolida sau pot înlocui relațiile romantice și chiar și interacțiunile sociale minime pot fi puternice.

„Prietenia este ceva ce trebuie să înțelegem cu adevărat și din punct de vedere științific. Această preocupare a existat în principal pentru relațiile romantice, neținându-se cont suficient că foarte multe dintre relațiile noastre apropiate sunt cele pe care le avem cu prietenii”,  spune Thalia Wheatley, doctor în filosofie, profesor în cadrul Departamentului de Științe Psihologice și ale Creierului de la Dartmouth College, din New Hampshire, care studiază conectivitatea socială.

CUM SCHIMBĂ PRIETENIA CORPUL ȘI CREIERUL

Cercetările psihologice din întreaga lume arată că a avea conexiuni sociale este unul dintre cei mai fiabili predictori ai unei vieți lungi, sănătoase și satisfăcătoare.

O analiză a 38 de studii a constatat că prieteniile la adulți, în special cele de înaltă calitate care oferă sprijin social și companie, prezic semnificativ starea de bine generală și pot proteja împotriva problemelor de sănătate mintală, cum ar fi depresia și anxietatea - iar aceste beneficii persistă pe tot parcursul vieții. Persoanele fără prieteni sau care au prietenii de slabă calitate au o probabilitate de două ori mai mare de a muri prematur, conform meta-analizei realizate de prof. Holt-Lunstad pe mai mult de 308.000 de persoane. Lipsa relațiilor de prietenie este un factor de risc chiar mai mare decât efectele fumatului a 20 de țigări pe zi, atenționează prof. Holt-Lunstad.

„În fața provocărilor vieții, a avea un prieten apropiat la care să apelezi pare a fi un tampon sau un factor de protecție împotriva unora dintre rezultatele negative pe care, altfel, le-am putea vedea”, concluzionează Catherine Bagwell, doctor în psihologie și profesor la Davidson College din Carolina de Nord.

Prieteniile ne protejează parțial prin schimbarea modului în care reacționăm la stres. Reactivitatea tensiunii arteriale sau a ritmului cardiac este mai mică atunci când oamenii vorbesc cu un prieten care îi susține, decât cu o persoană față de care au sentimente ambivalente.

Oamenii de știință care studiază prietenia au descoperit, în rândul prietenilor apropiați, o activitate cerebrală similară în regiunile responsabile pentru o serie de funcții, inclusiv motivația, recompensa, identitatea și procesarea senzorială. Când prof. Wheatley și colegii ei au colectat date de rezonanță magnetică funcțională despre persoane active într-o anumită rețea socială, au constatat că prietenii apropiați au avut o activitate cerebrală asemănătoare atunci când au vizionat o serie de videoclipuri. „Marea surpriză aici este că asemănările sunt peste tot în creier, inclusiv în regiunile care controlează modul în care ne îndreptăm atenția, cum ne gândim la lucruri și chiar la ce ne uităm”, spune dr. Wheatley.

În cazul unui alt studiu, aflat în prezent în curs de evaluare, prof. Wheatley și echipa sa opinează vă vor putea chiar să prevadă dacă studenții din primul an de studiu de la Universitatea Dartmouth vor deveni, în timp, prieteni, bazându-se exclusiv pe tiparele lor neuronale.

RISCURILE IZOLĂRII SOCIALE

Pe de altă parte, cercetările au arătat că singurătatea - în rândul persoanelor cărora le lipsesc prieteniile de calitate, parteneriatul romantic sau alte relații - crește riscul de infarct miocardic, accident vascular cerebral și deces prematur, potrivit unui studiu longitudinal realizat pe aproape 480.000 de persoane din Regatul Unit. O meta-analiză realizată de prof. Holt-Lunstad estimează că singurătatea crește riscul de deces prematur cu până la 26%.

Deconectarea socială, care este în creștere în toate grupele de vârstă, pare să se fi agravat după 2012, când telefoanele inteligente și rețelele sociale au devenit omniprezente. Un studiu internațional efectuat pe elevi de liceu a constatat că, între 2012 și 2018, însingurarea  în rândul elevilor a crescut în 36 din 37 de țări.

Ulterior, pandemia de Covid-19 a exacerbat tendința spre izolare socială, oferind oamenilor de știință o modalitate naturală de a măsura efectele acestei evoluții. Prof. Bagwell a descoperit că studenții cu mai puțin sprijin social din partea prietenilor lor în timpul pandemiei au avut mai multe probleme cu anxietatea, depresia și adaptarea academică. „În cazul acestor studenți, relațiile lor cu prietenii și colegii au fost importante în prezicerea modului în care se descurcau, atât din punct de vedere academic, cât și în ceea ce privește adaptarea lor emoțională”, a spus Bagwell.

PUTEREA LEGĂTURILOR „SLABE”

A avea un prieten apropiat sau un confident este, fără îndoială, benefic pentru noi, dar psihologii au descoperit că interacțiunile cu cunoștințele - și chiar cu străinii - pot, de asemenea, să ne îmbunătățească sănătatea mintală. Aceste conexiuni cu cunoștințele – de exemplu, un coleg de serviciu pe care îl întâlnești o dată pe săptămână sau angajatul magazinului de animale care își amintește de pisica ta – pot oferi susținere cu adevărat. Cercetările dr. Gillian Sandstrom, care predă psihologia bunătății la Universitatea din Sussex, Regatul Unit, au descoperit că persoanele care au mai multe interacțiuni cu cunoștințe de-ale lor - conexiuni slabe, nu prietenii solide - sunt mai fericite decât cele care au mai puține și că oamenii tind să fie mai fericiți în zilele în care au mai multe interacțiuni cu conexiuni slabe decât în mod obișnuit. De asemenea, prof. Sandstrom încurajează discuțiile cu străinii, demonstrând că practica repetată poate face ca angajarea în astfel de conversații să devină mai facilă și mai plăcută.

„Aceste interacțiuni sociale minime ne oferă un lucru important pe care l-am ratat în timpul pandemiei: noutatea. Învățăm lucruri surprinzătoare atunci când avem întâlniri și conversații neplanificate, un beneficiu pe care oamenii tind să-l subestimeze“, explică dr. Gillian Sandstrom, carde adaugă că oamenii tind să prefere conversațiile profunde cu străinii, lăsând deoparte subiectele superficiale.

IUBIȚI ȘI PRIETENI

Avem tendința să privim prietenia și romantismul ca entități separate, dar cele două pot avea mai multe în comun decât ne dăm seama. Cercetările psihologice indică de ambele părți caracteristici precum chimia, intimitatea și căldura ca elemente cheie ale relațiilor. Interacțiunile regulate cu cunoștințele  de exemplu, barmanul de la cafeneaua favorită – îi fac pe oameni mai fericiți.

„Când considerăm comportamentele care creează intimitate - a fi vulnerabil, a cumpăra cadouri, a invita pe cineva la o întâlnire - ca fiind potrivite doar pentru o relație romantică, ajungem să limităm potențialul prieteniilor noastre”, avertizează psihologul Marisa Franco, doctor în filosofie și profesor asistent la Universitatea din Maryland.

În schimb, relațiile romantice pot fi mai satisfăcătoare dacă seamănă mai mult cu prieteniile. O analiză a aproape 8.000 de respondenți, într-un studiu al dr. Franco, a arătat că satisfacția față de viață a fost de aproximativ două ori mai mare în rândul persoanelor care au declarat că soțul, respectiv soția lor este și cel mai bun prieten al lor.

Cercetările sugerează, de asemenea, o simbioză între relațiile romantice și cele platonice, a spus dr. Franco, sugerând că una poate fi benefică pentru cealaltă. De exemplu, conflictul conjugal poate declanșa schimbări nesănătoase ale nivelului de cortizol, dar acest prejudiciu este atenuat atunci când soții, respectiv soțiile simt că au un sprijin social adecvat în afara căsniciei. 

Totodată, Melanie Dirks, doctor în psihologie și profesor la Universitatea McGill din Montreal, care studiază relațiile dintre colegi la copii, adolescenți și tineri adulți, opinează că există motive să credem că abilitățile dezvoltate în cadrul prieteniilor pot fi transferate în relații romantice mai sănătoase, în special în rândul adolescenților și tinerilor. 

„Prieteniile sunt primele relații din viață pe care le putem alege liber. Din acest motiv, ele reprezintă o oportunitate cu adevărat importantă de a învăța cum să navigăm în situații interpersonale dificile înainte de a intra în relații ca adulți”, spune prof. Melanie Dirks, arătând că mulți tineri adulți jonglează cu tranzițiile de viață, stresul și provocările de dezvoltare, iar prietenii sunt de obicei principalele lor surse de sprijin social.

De exemplu, potrivit  prof. Dirks, dezvăluirile despre propria persoană între prieteni - împărtășirea gândurilor și sentimentelor - îi ajută pe tinerii adulți să-și dezvolte empatia pentru ceilalți, să exerseze solicitarea și oferirea de sprijin social și chiar să-și consolideze identitățile. 

În copilărie și adolescență, prieteniile de înaltă calitate pot proteja copiii de probleme de sănătate mintală - cum ar fi anxietatea și depresia - care altfel ar putea rezulta din provocări sociale, inclusiv hărțuirea. În același timp, spun psihologii, există și cazuri în care problemele de sănătate mintală pot dăuna prieteniilor. 

Susținerea prieteniilor sănătoase

Având în vedere beneficiile clare ale prieteniei, psihologii spun că ar trebui să promovăm conexiunea socială platonică în întreaga societate - inclusiv la școală, la locul de muncă, în spațiile publice și prin divertisment.

„După ce a trebuit să reducem contactul social în timpul pandemiei, ne-am dat seama, mai bine ca oricând, cum acest flagel al izolării afectează, practic, fiecare sector al societății. În consecință, fiecare dintre aceste sectoare trebuie să joace un rol potențial în găsirea de soluții”, îndeamnă prof. Holt-Lunstad. 

„Ceea ce știm este că, dacă nu interacționăm în mod regulat, lucrurile merg foarte prost incredibil de repede. Dar care este magia acestor interacțiuni capabilă să ne mențină sănătoși la minte și la trup?”, se întreabă prof. Wheatley. „Tot mai mulți cercetători afirmă că această „magie“ rezidă într-o uriașă parte uriașă a comportamentului uman, despre care știința a adunat prea puține informații. Trebuie să schimbăm asta.” - este răspunsul pe care îl dă tot dr. Wheatley.