Inginerul biomedical Jeffrey Karp urmează o dietă concepută pentru minte şi corp.
Există vreo modalitate de a deveni mai inteligent? Potrivit lui Jeffrey Karp, inginer biomedical de la Harvard şi MIT, o dietă corectă este fundamentală pentru sănătatea creierului.
„Are un impact crucial asupra proceselor cognitive, de la starea de spirit şi vulnerabilitatea până la boli neurologice”, a spus el într-un interviu acordat GQ pentru a-şi prezenta cartea „LIT: Life Ignition Tools: Use Nature’s Playbook to Energize Your Brain, Spark Ideas, and Ignite Action”.
Nu e doar teorie. Profesorul Karp îşi aplică personal studiile pentru sănătatea creierului urmând o dietă menită să-i întărească capacitatea cognitivă.
Începând cu un mic dejun conceput pentru minte şi corp, pentru a proteja împotriva stresului şi pentru a întări sănătatea celulară. „Mănânc la două până la două ore şi jumătate după ce mă trezesc, pentru a maximiza impactul recunoştinţei şi aprecierii faţă de mâncare”.
Bolul nutritiv recomandat de profesorul Karp la micul dejun este alcătuit din fulgi de ovăz „care produc o eliberare constantă de energie pentru creier şi sunt bogaţi în vitamina B”, însoţiţi de nuci de macadamia, bogate în omega 3, importante pentru creier, şi nucile Barù, care conţin magneziu, zinc şi sunt esenţiale ca antioxidanţi.
Micul dejun al profesorului Karp include apoi Golden Milk, o băutură indiană pe bază de lapte şi turmeric la care adaugă şi piper, un puternic antiinflamator şi antioxidant.
Bolul pe care îl mănâncă la micul dejun include şi prezenţa fulgilor de alge bogate în iod, seminţe de cânepă şi afine care mai sunt numite şi „fructe de creier”, bogate în antioxidanţi, în special flavonoide care ajută la combaterea îmbătrânirii creierului.
La toate acestea adaugă cereale cu un conţinut ridicat de fibre şi proteine şi lapte de ovăz îmbogăţit cu adaos de vitaminele B şi D. Alternativ puteţi consuma ouă pe pâine prăjită, cu pâine integrală care furnizează proteine şi colină dietei, aceasta din urmă crucială pentru reglarea memoriei şi stării de spirit.
În general, profesorul Karp urmează o dietă săracă în FODMAP, care este utilă celor care suferă de balonare abdominală şi sindrom de colon iritabil. Cercetătorii au identificat unele alimente care amplifică simptomele sindromului de colon iritabil, cum ar fi grâul, ceapa, usturoiul şi unele fructe.
Carne roşie, doar de două ori pe săptămână
Urmând această dietă se elimină şi problemele digestive. Karp mănâncă carne roşie de maximum două ori pe săptămână care, la fel ca alcoolul, are un impact negativ asupra creierului, la fel ca toate alimentele procesate şi bogate în zahăr.
Profesorul nu bea mai mult de una sau două cafele pe săptămână şi foloseşte în schimb ceai verde care creşte atenţia şi reduce anxietatea.
Profesorul subliniază că fiecare persoană este un caz diferit, aşa că fiecare trebuie să-şi găsească propriul echilibru, dar este incontestabil că există o corelaţie între alimentaţie şi sănătatea creierului.
De asemenea, sugerează să mănânci regulat şi, în acelaşi timp, să reglezi ceasul intern al organismului, să stabilizezi nivelul zahărului din sânge şi să stabileşti energia potrivită pentru creier.
Postul intermitent are beneficii pentru sănătatea creierului, ajutând la îmbunătăţirea dezvoltării celulelor şi la scăderea riscului de boli degenerative. Perioada corectă de post este condiţionată de stilul de viaţă şi de sănătatea personală, în general poate fi recomandat să petreceţi 14 ore de post de exemplu luând cina la ora 18 şi luând micul dejun la ora 8.
În final, profesorul a explicat că experimentează utilizarea adaptogenilor, substanţe naturale care ajută la gestionarea stresului şi susţin bunăstarea corpului şi a minţii.
