Vortexul polar este o zonă foarte mare de aer extrem de rece, care se rotește în mod obișnuit în jurul Polului Nord, la altitudini mari, în stratosferă și troposferă. El există în fiecare iarnă; nu este, în sine, un fenomen periculos sau neobișnuit.

Important este ce se întâmplă atunci când vortexul slăbește, se deformează sau se deplasează. În anumite condiții, circulația atmosferică poate permite unor mase de aer arctic să coboare spre latitudini mai sudice, inclusiv spre Europa.

Dar există o diferență esențială: slăbirea vortexului polar nu înseamnă automat că România va avea ger, ninsori sau o iarnă severă. Pentru a estima efectele la noi trebuie urmărită evoluția circulației atmosferice și a maselor de aer în următoarele zile.

Ce se întâmplă acum, în noiembrie 2026?

În acest moment, meteorologii urmăresc o perturbare neobișnuit de timpurie a vortexului polar. La aproximativ 30 km altitudine, în stratosferă, temperaturile cresc puternic, iar vânturile care înconjoară Polul Nord slăbesc și pot ajunge să-și schimbe direcția. Fenomenul poartă numele de încălzire stratosferică bruscă (Sudden Stratospheric Warming – SSW).

Potrivit analizelor meteorologice, perturbarea ar putea fi de scurtă durată, cu refacerea circulației vortexului până la jumătatea lunii noiembrie. Efectele asupra vremii de la sol, dacă apar, se pot manifesta după câteva săptămâni, nu imediat.

Cum ar putea fi afectată România?

Sunt trei aspecte de urmărit:

1. Scăderi importante de temperatură. Dacă circulația atmosferică permite aerului arctic să coboare spre sud-estul Europei, România ar putea avea episoade de frig accentuat, cu temperaturi mult sub valorile obișnuite.

2. Ninsori și viscol. Dacă aerul rece întâlnește mase de aer umed, pot apărea precipitații sub formă de ninsoare, inclusiv în zone mai joase. Totuși, simpla coborâre a aerului rece nu garantează ninsoare.

3. Episoade de ger care pot dura mai multe zile. În anumite configurații atmosferice, aerul rece poate rămâne blocat deasupra unei regiuni, ceea ce favorizează perioade prelungite de temperaturi scăzute.

Un scenariu discutat de meteorologi este posibilitatea unor episoade reci în Europa în decembrie. Dar simulările climatice nu reprezintă o prognoză exactă pentru România și nu confirmă revenirea unui episod de tipul „Bestia din Est”.

Ce arată estimările pentru România în următoarea perioadă?

Conform estimărilor ANM pentru intervalul 9 noiembrie – 6 decembrie 2026:

Tendința temperaturilor
9–15 noiembrie
Ușor sub normal în regiunile extracarpatice
16–22 noiembrie
Ușor peste normal, mai ales în regiunile intracarpatice
23–29 noiembrie
Aproape de valorile normale
30 noiembrie – 6 decembrie
Ușor peste normal în unele regiuni intracarpatice
Acestea sunt estimări săptămânale, nu prognoze pentru fiecare zi. Ele nu indică, deocamdată, instalarea unui episod prelungit de ger în România.