Cancerul. Moștenire, stil de viață sau hazard?

Cancerul, una dintre principalele cauze de deces la nivel mondial, este un termen generic pentru un grup mare de boli care pot afecta orice parte a corpului. O caracteristică definitorie a cancerului este crearea rapidă de celule anormale care cresc dincolo de limitele lor obișnuite și care pot apoi invada părțile adiacente ale corpului și se pot răspândi la alte organe. 

De ce apare acest fenomen? Atacă el aleatoriu? Poate fi anticipat de medicina modernă? Pot juca predispoziția și prevenția roluri importante pe scena unei boli ca un uragan? Un cunoscut aforism spune că, în fața bolii, toți suntem egali. Dar este el valabil și în cazul cancerului, cea mai temută boală din țările dezvoltate?

Medicina autohtonă s-a îmbogățit cu o nouă specialitate abia după anul 2000 - genetica medicală, dar medicii acestei ramuri sunt, în ultimii ani, integrați în tot mai multe echipe multidisciplinare care luptă împotriva cancerului fie prin prevenție, fie prin metode de diagnosticare precoce, tratament și intervenții. În pofida tinereții sale, medicul Adrian Trifa este un nume sonor în acest domeniu grație impresionantelor sale realizări de ordin academic. Specializat în genetică medicală și supraspecializat în oncogenetică și cardiogenetică, prof. univ. dr. habil. Adrian Trifa răspunde întrebărilor de mai sus, risipește mituri și luminează. Lumina și cunoașterea lucrează mână în mână cu speranța, oferind înțelegere și instrumente pentru acțiune. Speranța apare când înțelegerea deschide posibilități reale de rezolvare, iar aici, genetica medicală are un cuvânt important de spus.

Screening. Este mult mai simplu să previi decât să tratezi

 De ce unii oameni se îmbolnăvesc de cancer, iar alții nu, fie că ne referim la cei care au antecedente în familie, fie că vorbim despre cei care nu au un istoric medical familial nefericit? Există moșteniri genetice care ies la suprafață și se manifestă, dar și moșteniri genetice care nu influențează?

 Prof. dr. Adrian Trifa ● Mai întâi de toate, trebuie spus că, adesea, pacientul nu își cunoaște în totalitate istoricul medical familial. Noi, geneticienii, suntem interesați în mod special de informațiile legate de istoricul medical al familiei până la a treia generație. Din păcate, însă, rareori primim informații complete. Dar să ne întoarcem la prima întrebare! Așadar, de ce apare cancerul? Habar nu avem de cele mai multe ori și să nu vă surprindă răspunsul, pentru că majoritatea cancerelor sunt, de fapt, evenimente sporadice. Există un studiu extrem de elaborat, publicat acum câțiva ani, care, pentru mine, este un reper - concluziile cercetării sunt extrem de interesante și arată de ce apar bolile numite generic cancer sau mai bine spus, de ce apar modificările care stau la baza cancerului, pentru că sunt niște modificări moleculare, niște modificări genetice, care se ivesc pe parcursul vieții. 

Grijă și prevenție

 Doar 10% din cancere au legătură cu predispoziția genetică. Deci doar una din 10 persoane diagnosticate cu cancer s-a născut cu o modificare genetică, fapt care o predispune la unul sau mai multe tipuri de cancer. Apoi, în jur de 30-40% din totalul cancerelor sunt legate de factorii de mediu. Teoretic, aceste cancere ar fi prevenibile dacă am reuși să ținem sub control toți factorii de mediu. Practic, și dacă am locui sub un clopot de sticlă, complet izolaţi de mediul exterior, tot am avea în organism substanțele carcinogene produse de propriile noastre celule. Asta înseamnă că, în realitate, nu avem cum să controlăm integral factorii de mediu. Facem doar ce putem, dat fiind ceea ce se cunoaște la ora actuală. Adică avem grijă să ne îndepărtăm de alimentele nocive, de fumat, virusuri, alcool, poluare, radon. Trebuie știut că multe case emit radon, un gaz radioactiv natural nedetectabil prin simțurile umane, care este factor de risc pentru cancer pulmonar. Şi, restul, diferența până la 100%, adică aproximativ 50-60%, sunt cele despre care habar nu avem de ce apar. Putem învinui ghinionul sau, la fel de bine, putem blama hazardul... Dar cel mai bine e să ne concentrăm pe grijă și prevenție.

 Auzim des lamentații care pun îmbolnăvirea pe seama ghinionului. Ei bine, dacă admitem că unii oameni au avut ghinionul să se îmbolnăvească, putem considera că, în cele din urmă, au și norocul de a supraviețui acestui cancer, ducând o viață normală, atât cât le este scris?

 Prof. dr. Adr. Trifa ● Probabil că, la nivel molecular, nimeni nu se vindecă vreodată de cancer. În momentul în care cancerul este diagnosticat, volumul tumorii e deja foarte mare - cel puțin câteva miliarde de celule, lucru care nu se întâmplă de azi pe mâine. Procesul de formare a tumorii - oncogeneza - durează, în general, câțiva ani. Cancerul derivă dintr-o celulă sau din niște celule care erau normale și sănătoase, dar care, la un moment dat, au luat-o razna din diverse motive. Am amintit anterior cele trei categorii de „evenimente“ care pot duce în acest punct. Așadar, se poate întâmpla ca o celulă de-a noastră să dobândească o modificare genetică. De obicei, organismul dispune de mijloace care să să repare mutația respectivă. Numai că, uneori, nu se întâmplă lucrul ăsta, pentru că mecanismele de reparație nu sunt infailibile. 

Panou de control

Dar chiar și așa, nu-i nimic pierdut, pentru că, dacă modificarea respectivă e gravă și nu poate fi reparată, intervine sistemul imunitar și devorează celula în care apărut modificarea. După intervenția de la acest al doilea nivel de control, celula buclucașă moare. Sau așa ar trebui să se întâmple. Pentru că, dacă sistemul imunitar nu funcționează atunci în parametri optimi, celula supraviețuiește. Fac o paranteză ca să subliniez că există o sumedenie de factori care pot scădea imunitatea și că acest mecanism de diminuare a ei are un rol foarte important în dezvoltarea cancerului. Ei bine, celula anormală care supraviețuiește va suferi în continuare mutații și, peste un timp, va dobândi proprietăți care o fac incontrolabilă. Ea începe să se dividă necontrolat, nu mai știe să moară și scapă de sub orice control. Așa ajunge, practic, cancerul la pupitrul de control al organismului. Moartea nu intervine din cauza cancerului în sine, ci din cauza faptului că el preia controlul asupra celulelor normale din organism. Dar da, medicina modernă reușește să transforme multe boli fatale în afecțiuni cronice gestionabile, prelungind rata de supraviețuire și menținând o calitate bună a vieții pentru un număr tot mai mare de pacienți, pentru un număr mai mare de ani.   

 Riscul a fost des menționat în discuția noastră. Ar fi un bun moment să aducem în discuție și obezitatea, motorul din spatele unor boli fatale, între care și cancerul. Oamenii refuză să accepte că atunci când ai obezitate de gradul 1, 2 sau 3, ești supus unui important factor de risc pentru deces.

 Prof. dr. Adr. Trifa ● Da, obezitatea e factor de risc pentru multe cancere și majoritatea factorilor de risc pentru cancer sunt factori de risc și pentru boli cardiovasculare. Evitând factorii de risc pentru cancere, evităm și mare parte din factorii de risc pentru boli cardiovasculare. Și nu întâmplător spun asta. La ora actuală, peste tot în lume, cancerele și bolile cardiovasculare ocupă primele două locuri și ca morbiditate, și ca mortalitate. Factorii de risc sunt comuni, iar o parte din ei sunt prevenibili. În privința obezității, formele ereditare sunt tipuri de obezitate în care factorii genetici joacă un rol major - fie prin mutații rare cu efect mare, fie prin acumularea multor variante comune, fiecare cu efect mic, care, împreună, cresc predispoziția. 

Teste genetice

 Există și teste genetice pentru obezitate, tot așa cum există teste genetice pentru boli cardiovasculare. Ba chiar există teste genetice combinate, care arată predispoziția la boli cardiovasculare și cancere. Deci se poate afla predispoziția genetică pentru ambele boli prin același test. Dar, pentru că eu militez serios pentru prevenție, vreau să adresez cititorilor dvs. un îndemn. Aveți mare grijă în permanență de stilul de viață și nu vă temeți de screening-uri. Este mult mai simplu și mai ieftin să faci un test de screening și este mult mai greu și mai costisitor să tratezi cancerul. Având perspectiva mea de medic genetician, le spun că, dacă știu că au avut sau au cancere în familie, poate nu ar fi rău să discute cu un medic genetician. E bine să ascultați vocea medicului, pentru că sursele alternative de informare pot duce la rezultate suboptimale

Doar 10% din cancere au legătură cu predispoziția genetică. Apoi, în jur de 30-40% din totalul cancerelor sunt legate de factorii de mediu. Restul, adică aproximativ 50-60%, sunt cancerele despre care habar nu avem de ce apar.

Prof. univ. dr. habil. Adrian Trifa, medic primar în specialitatea Genetică Medicală, cu supraspecializări în Oncogenetică și Cardiogenetică și cu multiple stagii de formare post-specializare efectuate în Franța și SUA, este un asiduu cercetător, fiind implicat în peste 20 de studii științifice derulate în țară și străinătate și, de asemenea, autor sau coautor al unui număr impresionant de lucrări științifice, dintre care aproape 100 sunt arhivate de Biblioteca Națională de Medicină a Institutelor Naționale de Sănătate (NIH), principala agenție a guvernului SUA responsabilă de cercetarea biomedicală. Prof. Adrian Trifa predă Genetică la Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș“ din Timișoara și, nu în ultimul rând, este fondator și președinte al asociației umanitare Noi pentru EI (NEI), care ajută financiar pacienții lipsiți de mijloacele necesare pentru plata costurilor testelor genetice.