Dacă nu este cunoscut încă conceptul de glutation, merită explicată importanța acestui „antioxidant-maestru” al organismului. Glutationul este esențial în neutralizarea radicalilor liberi și în menținerea echilibrului oxidativ, fiind un compus puternic, bogat în sulf, cu un rol major în detoxifiere, longevitate și sănătate generală.
Problema este că nivelurile de glutation scad semnificativ odată cu înaintarea în vârstă, ceea ce face necesară o abordare mult mai intenționată pentru susținerea activității antioxidante la vârste mai mature.
Glutationul este unul dintre cei mai importanți antioxidanți produși natural în organism, având un rol esențial în protecție celulară și în menținerea unei stări optime de sănătate. Iată ce face:
🔹 Neutralizează radicalii liberi
Protejează celulele împotriva stresului oxidativ, prevenind deteriorarea ADN-ului, proteinelor și membranelor celulare.
🔹 Detoxifică organismul
Susține ficatul în eliminarea toxinelor, metalelor grele, medicamentelor și poluanților.
🔹 Îmbunătățește funcția sistemului imunitar
Reglează activitatea celulelor imune și crește rezistența împotriva infecțiilor.
🔹 Optimizează nivelul de energie
Participă la producția de ATP (energia celulară), ajutând la reducerea oboselii și îmbunătățirea vitalității.
🔹 Reface alți antioxidanți
Ajută la regenerarea vitaminei C și E, menținându-le active și eficiente în protecția celulară.
🔹 Protejează în fața îmbătrânirii premature
Scăderea nivelului de glutation este asociată cu boli degenerative, inflamație cronică și accelerarea proceselor de îmbătrânire.
De ce se modifică nivelul de glutation odată cu vârsta
Glutationul oferă beneficii importante pentru starea generală de bine, însă acțiunea sa antioxidantă este eficientă doar atunci când nivelurile din organism sunt adecvate. Deși glutationul este produs endogen (în interiorul corpului), capacitatea organismului de a menține un nivel optim poate fi afectată de mai mulți factori, precum alimentația, expunerea la toxinele din mediul modern, obiceiuri de viață precum fumatul sau dieta săracă în nutrienți și, nu în ultimul rând, înaintarea în vârstă.
Într-un studiu publicat în Journal of Laboratory and Clinical Medicine pe adulți sănătoși, s-a observat că persoanele cu vârste între 40 și 94 de ani aveau niveluri de glutation cu 17% mai scăzute comparativ cu participanții cu vârste între 20 și 39 de ani. Având în vedere rolul esențial al acestui antioxidant în protejarea țesuturilor și a funcțiilor organelor, menținerea sa de-a lungul vieții devine un element vital pentru sănătatea generală.
Deși statusul glutationului fluctuează natural în cursul unei zile, această variație devine mult mai accentuată odată cu înaintarea în vârstă. Scăderea vizibilă apare în jurul vârstei de 45–50 de ani, interval în care semnalizarea celulară responsabilă de sinteză devine mai puțin eficientă. După vârsta de 60 de ani, diferențele între perioadele de „vârf” și cele de „platou” ale glutationului sunt mult mai pronunțate, iar aceste „scăderi” fiziologice cresc vulnerabilitatea la stres oxidativ. Radicalii liberi sunt un fenomen zilnic și inevitabil, iar balanța antioxidantă devine din ce în ce mai greu de menținut odată cu înaintarea în vârstă.
Cum pot fi susținute niveluri sănătoase de glutation pe parcursul vieții
Pentru o abordare țintită, care influențează direct nivelul de glutation, se poate lua în considerare un supliment de înaltă calitate ce conține forma specifică a acestui antioxidant-cheie, formă care a demonstrat clinic că poate crește nivelul de glutation.
Per ansamblu, acest supliment furnizează 33 (!!) vitamine, minerale și antioxidanți. Cercetările arată, de asemenea, că administrarea zilnică a unei multivitamine după vârsta de 60 de ani poate încetini îmbătrânirea cognitivă cu peste doi ani. Introducerea unei multivitamine de calitate în rutina zilnică reprezintă una dintre cele mai eficiente și accesibile modalități de susținere a longevității.
Această strategie direcționată poate fi susținută și prin consumul de alimente care sprijină sinteza glutationului, precum legumele bogate în sulf din familia Brassicaceae (de exemplu broccoli, varză, varză de Bruxelles și kale), fructele bogate în vitamina C (precum guava, kiwi sau citrice) și nucile Braziliene, o sursă excelentă de seleniu.
