Adolescenți atacați de boli tipice vârstei de mijloc

Un adolescent care își petrece zilele între tabletă, mașină, școală, mall și apartament nu este considerat drept un tânăr cu risc cardiovascular. Medicii întâlnesc, însă, tot mai des adolescenți cu tensiune arterială crescută, exces de grăsime viscerală, tulburări ale metabolismului și semne timpurii ale rigidității arteriale - modificări asociate cu vârste peste 50 de ani.

Unii adolescenți, deși atenți la alimentație, pot trăi în medii cu aer poluat, zgomot continuu și lumină artificială, în timp ce alții, cu o dietă mai puțin echilibrată, au un stil de viață mai activ și mai apropiat de natură - care dintre cele două categorii beneficiază de o protecție mai bună?

Cât de mult contează conținutul farfuriei și ce importanță au aerul respirat, zgomotul, lumina și timpul petrecut în spații închise? Până unde poate compensa alimentația corectă un mediu nociv și cât poate face, în sens invers, un mediu sănătos pentru un organism care nu beneficiază de un stil de viață ideal?

Răspunsurile vin de la dr. Vladiana Turi, medic primar cardiolog, cadru universitar și observator atent al schimbărilor prin care trec noile generații. În prim plan sunt aduse efectele combinației dintre alimentație, aer, sunet, lumină și activitate asupra adolescenților și familiilor lor. Este un amestec care ne influențează modul în care îmbătrânim: activi la 80 de ani sau deja epuizați cu mult înainte de pensie.

 Dacă ar fi să descrieți, prin câteva imagini, adolescentul de oraș crescut „indoor” pe care îl vedeți astăzi, în cabinet, cum ar arăta acest portret?

 Dr. Vladiana Turi ● Portretul lui se creionează din prima secundă a zilei. Odinioară, copiii abia așteptau să se trezească pentru a se juca, pentru a ieși în curte sau a se întâlni cu prietenii. Astăzi, primul contact al multor adolescenți cu lumea este ecranul. Unele studii arată că majoritatea își verifică telefonul imediat după trezire. Apoi urmează drumul cu mașina către școală, șase-șapte ore petrecute pe scaun, pauze în care ecranele rămân prezente, iar după cursuri - din nou, fotoliu, telefon, tabletă sau computer și căști pe urechi. La suprafață, pare un program obișnuit. În realitate, corpul este solicitat într-un mod paradoxal: primește permanent stimuli, dar se mișcă prea puțin, beneficiază de prea puțină lumină naturală și nu mai interacționează direct cu cei din jur.

 Ce observați, ca medic cardiolog, în analizele și măsurătorile unor adolescenți - tensiune, greutate, profil lipidic, rigiditate arterială?

 Dr. Vl. Turi ● Sunt câteva aspecte îngrijorătoare. Primul este tensiunea arterială aflată „la limită”, considerată uneori neimportantă la un tânăr, deși poate indica faptul că vasele sunt deja supuse unei presiuni mai mari decât ar trebui. Apoi este grăsimea viscerală, care poate fi prezentă și la un adolescent care nu pare supraponderal. Dar cel mai important semnal este, uneori, rigiditatea arterială. Vasele sănătoase ale unui tânăr ar trebui să fie elastice, capabile să amortizeze fiecare bătaie a inimii. Atunci când își pierd această elasticitate, vârsta biologică a arterelor începe să se îndepărteze de vârsta din buletin. Obezitatea a făcut ca la adolescenți să apară mai frecvent afecțiuni asociate în trecut cu vârsta adultă, printre care diabetul de tip 2 și hipertensiunea arterială. Aceste diagnostice nu trebuie privite ca simple probleme de greutate, ci ca semnale că întregul stil de viață al copilului are nevoie de atenție.

 Cum se combină, în riscul de boală al unui adolescent, mâncarea ultraprocesată, sedentarismul și așa-numitul „aer de mall”?

 Dr. Vl. Turi ● Acești factori nu doar se adună, ci se potențează reciproc. Alimentele ultraprocesate, consumate frecvent, pot favoriza creșterea în greutate și apariția unor modificări metabolice. Lipsa mișcării întreține acest dezechilibru și privează vasele de stimulul fiziologic de care au nevoie. În ceea ce privește mediul interior, problema nu este faptul că un adolescent stă înăuntru ocazional, ci combinația dintre ventilația insuficientă, expunerea la poluanți, sedentarism și lipsa luminii naturale. Lumina artificială puternică și ecranele folosite seara pot întârzia adormirea și pot deregla ritmul biologic. Iar somnul insuficient sau fragmentat influențează tensiunea, apetitul, metabolismul și capacitatea de concentrare. Luați separat, factorii aceștia pot părea neimportanți. Împreună, însă, pun o presiune constantă asupra organismului, uneori fără simptome evidente.

 Între adolescentul de la oraș și cel care trăiește la sat, cu mult timp petrecut afară, dar cu o dietă mai puțin echilibrată - ce diferențe se observă?

 Dr. Vl. Turi ● Activitatea fizică spontană, timpul petrecut afară, lumina naturală, somnul mai regulat și contactul direct cu ceilalți sunt avantaje importante. Sunt copii care au o alimentație mai puțin variată, dar se mișcă zilnic, dorm bine și petrec mult timp în aer liber. Pe de altă parte, sunt copii care se bucură de o farfurie atent alcătuită, dar stau aproape toată ziua pe scaun, dorm puțin și sunt expuși constant traficului și zgomotului. În acest al doilea caz, avantajul alimentar se poate diminua. Sănătatea cardiovasculară nu este determinată de un singur aliment sau de o singură caracteristică a mediului. Inima și vasele răspund la ansamblul vieții de zi cu zi.

 Până unde poate compensa alimentația corectă un mediu poluat, gălăgios și aglomerat? Și invers: cât ne pot proteja aerul curat și liniștea?

 Dr. Vl. Turi ● Alimentația echilibrată este unul dintre cele mai accesibile instrumente de protecție și face o diferență reală. O dietă bazată pe legume, fructe întregi, leguminoase, cereale integrale, nuci, ulei de măsline și pește poate contribui la reducerea riscului metabolic și cardiovascular. Dar alimentația nu poate anula complet efectele expunerii zilnice la particule fine, ale somnului fragmentat de zgomot sau ale lipsei de mișcare. Relația funcționează și invers: aerul mai curat, activitatea fizică și un mediu liniștit pot reduce o parte din presiunea exercitată asupra organismului, dar nu înlocuiesc o alimentație adecvată. Nu există o soluție miraculoasă. Sănătatea inimii rezultă din echilibrul mai multor obiceiuri și condiții de viață.

 Există un prag de expunere la zgomot, poluare sau sedentarism după care apar efecte asupra tensiunii și pulsului, chiar la vârste tinere?

 Dr. Vl. Turi ● Efectele apar, de regulă, progresiv, prin acumularea factorilor de risc în timp. Pentru poluarea atmosferică există valori de referință stabilite de organizații internaționale, însă în multe orașe expunerea depășește recomandările. Trebuie să ținem cont și de faptul că petrecem cea mai mare parte a timpului în spații închise, unde calitatea aerului depinde de ventilație, filtrare și sursele de poluare din interior. În cazul sedentarismului, perioadele lungi petrecute pe scaun se asociază cu un risc metabolic și cardiovascular mai mare, mai ales atunci când devin un obicei zilnic. Pentru adolescenți, este important să limităm timpul de ecran recreațional și să introducem mișcarea pe parcursul întregii zile, nu doar într-o singură sesiune de sport. Zgomotul nocturn cântărește și el serios. Chiar dacă oamenii cred că s-au obișnuit cu traficul și zgomotul din jur, somnul poate rămâne fragmentat. În timp, asta influențează hormonii de stres, tensiunea și funcția vasculară.

 Care este ecuația unui adolescent cu părinți care lucrează mult, mănâncă „din mers” și respiră aer viciat? Vedeți tipare comune părinte-copil?

 Dr. Vl. Turi ● Părintele este, în același timp, un adult cu propriile riscuri și modelul copilului. Observ frecvent tipare familiale: aceleași mese luate în grabă, același stres, aceleași kilograme în plus și seri în care fiecare membru al familiei stă cu privirea în ecranul său. Copiii nu fac întotdeauna ceea ce le spunem, ci mai ales ceea ce ne văd făcând. Dacă părintele mănâncă echilibrat, se ridică de pe canapea, merge pe jos, își protejează somnul și lasă telefonul deoparte la masă, copilul primește un model mai convingător decât orice discurs despre sănătate. Vestea bună este că schimbarea poate funcționa în ambele sensuri. Atunci când o familie modifică împreună câteva obiceiuri, beneficiile se răsfrâng asupra tuturor.

 Care sunt primele trei dintre cele mai riscante combinații de alimente și mediu pentru inima adolescenților din marile orașe ?

 Dr. Vl. Turi ● Pe primul loc aș pune consumul frecvent de băuturi energizante, practic niște combinații de cafeină în doze mari, zahăr, taurină și guaranină. Asociate cu lipsa somnului, efort fizic intens sau alcool, efectele nocive ale acestor băuturi se intensifică periculos. Pot crește pulsul și tensiunea și, la persoane vulnerabile, pot favoriza tulburările de ritm. În literatura medicală sunt documentate cazuri de adolescenți fără nicio boală de inimă care au dezvoltat infarct după energizante. Poziția mea, ca medic, este că ar trebui interzise la copii și adolescenți. Pe locul doi se află combinația dintre alimente ultraprocesate și statul prelungit pe scaun - un context care favorizează creșterea în greutate, rezistența la insulină și hipertensiunea. Pe locul trei aș așeza viața petrecută majoritar în spații închise, cu lumină naturală puțină, fără mișcare suficientă și cu interacțiuni directe reduse. 

 Cât contează pentru inimă, atunci când dieta nu este ideală, aerul curat, natura și reducerea zgomotului sau a luminii artificiale seara?

 Dr. Vl. Turi ● Contează enorm. Aerisirea adecvată contribuie la îmbunătățirea calității aerului din locuință. Timpul petrecut afară, la lumină naturală și în mișcare, susține ritmul somn-veghe, dispoziția și condiția fizică. Dacă este petrecut împreună cu alți oameni, vine și cu beneficiile interacțiunii. Seara, reducerea luminii artificiale și a folosirii ecranelor poate ajuta organismul să intre într-un ritm propice somnului. Somnul susține reglarea tensiunii, metabolismului și funcției vasculare. Aceste măsuri nu repară neapărat daunele unei alimentații dezechilibrate și nu înlocuiesc evaluarea medicală atunci când există simptome sau factori de risc. Ele pot reduce, însă, presiunea zilnică asupra organismului și pot crea un context mai bun pentru sănătate.

 Dacă părinții ar vrea să introducă trei schimbări pentru a proteja inima copilului, care ar fi prioritățile?

 Dr. Vl. Turi ● Prima ar fi protejarea somnului: un program regulat, o cameră liniștită și renunțarea la ecrane cu o oră înainte de culcare. Somnul insuficient influențează atât apetitul și greutatea, cât și capacitatea de concentrare și reglarea emoțională. A doua ar fi readucerea mișcării și a interacțiunii directe în programul zilnic. Poate fi vorba despre o plimbare alertă, un sport de echipă sau timp petrecut în aer liber cu prietenii. Important este ca mișcarea să devină o parte firească a zilei. A treia schimbare ar fi eliminarea băuturilor îndulcite și a energizantelor și înlocuirea gustărilor ultraprocesate cu alternative simple - fructe, nuci, iaurt etc. Trei schimbări sunt suficiente pentru început. Ele trebuie să fie realiste și sustenabile, nu perfecte timp de câteva zile și abandonate apoi.

 Privind către viitor, ce vă îngrijorează cel mai mult la generația crescută „indoor” și ce vă dă speranță?

 Dr. Vl. Turi ● Mă îngrijorează normalizarea unor situații alarmante: un adolescent supraponderal, izolat, care nu iese aproape deloc afară și doarme insuficient a ajuns, de multe ori, să treacă drept „un copil obișnuit”. La fel, mă preocupă apariția diabetului de tip 2 și a hipertensiunii la vârste la care aceste diagnostice erau neîntâlnite. Predau de peste doisprezece ani și observ schimbări inclusiv la studenții mei. Dacă altădată pauza însemna discuții, râsete și interacțiune, astăzi mulți se retrag imediat în telefon, adesea cu căștile pe urechi. Este o schimbare comportamentală care poate avea consecințe și asupra sănătății cardiovasculare, dar și asupra relațiilor și stării emoționale. Dar există și speranță. Ea vine din capacitatea de adaptare a organismului tânăr. Atunci când neregulile sunt depistate din vreme, un somn mai bun, mișcarea regulată, alimentația echilibrată, aerul de calitate și contactul uman direct pot îmbunătăți semnificativ starea generală și markerii metabolici. Uneori, doar câteva modificări consecvente pot schimba semnificativ direcția în care evoluează starea de sănătate.