A murit chirurgul Mihnea Ionescu, medicul de la Fundeni care a realizat o premieră mondială în chirurgia pancreatică

A fost unul dintre chirurgii care au contribuit la dezvoltarea școlii de chirurgie de la Institutul Clinic Fundeni și a format generații de medici. Conf. univ. dr. Mihnea Ionescu a realizat prima pancreatectomie centrală din lume pentru un pancreatoblastom, o tumoră pancreatică extrem de rară. Pacienta, adolescentă la momentul operației, este în viață și astăzi.

Conf. univ. dr. Mihnea Ionescu, unul dintre medicii de referință ai Institutului Clinic Fundeni, a murit la vârsta de 73 de ani, după o lungă suferință. Vestea dispariției sale a fost anunțată pe 8 noiembrie de colectivul Centrului de Chirurgie Generală și Transplant Hepatic, precum și de profesorul Irinel Popescu, cel care l-a descris drept un colaborator apropiat, un profesionist desăvârșit și un om de mare caracter.

Numele medicului este legat de intervenții chirurgicale complexe și de premiere care au contribuit la dezvoltarea chirurgiei din România. De-a lungul carierei, a realizat mii de operații pentru tumori ale esofagului, stomacului, ficatului, pancreasului, colonului și rectului, dar și pentru cancere genitale.

Ce este pancreatectomia și de ce este o intervenție atât de complexă?

Una dintre contribuțiile importante ale medicului Mihnea Ionescu a fost introducerea în România a pancreatectomiei centrale. Pentru a înțelege importanța acestei intervenții, trebuie să știm mai întâi ce rol are pancreasul și de ce chirurgia acestui organ este atât de delicată.

Pancreasul este o glandă situată în partea superioară a abdomenului, în spatele stomacului. Are două funcții esențiale: produce enzime care ajută la digestia alimentelor și secretă hormoni, printre care insulina și glucagonul, implicați în reglarea glicemiei.

Pancreatectomia este operația prin care chirurgul îndepărtează o parte din pancreas sau, în anumite situații, întregul organ. Intervenția poate fi necesară în cazul unor tumori pancreatice, dar și al altor afecțiuni care nu pot fi tratate în siguranță prin alte metode.

În funcție de localizarea și natura leziunii, medicul poate îndepărta coada pancreasului, capul acestuia sau o porțiune mai extinsă. În anumite cazuri, se recurge la pancreatectomia totală, ceea ce înseamnă îndepărtarea întregului organ.

Pancreatectomia centrală este însă o tehnică diferită. În loc să fie îndepărtată o porțiune mare din pancreas, chirurgul excizează doar segmentul din mijloc, acolo unde se află leziunea, păstrând capul și coada organului. Scopul este conservarea unei cantități cât mai mari de țesut pancreatic sănătos și, implicit, a funcțiilor sale.

Această abordare poate fi potrivită pentru anumite tumori benigne sau cu potențial scăzut de malignitate, atunci când localizarea și caracteristicile leziunii permit o astfel de intervenție. Păstrarea țesutului pancreatic funcțional este importantă deoarece poate reduce riscul apariției diabetului și al insuficienței pancreatice exocrine după operație. Alegerea tehnicii depinde însă de diagnosticul fiecărui pacient și de evaluarea echipei medicale.

O premieră mondială pentru o tumoră pancreatică rară

Cea mai cunoscută realizare a chirurgului Mihnea Ionescu în acest domeniu este prima pancreatectomie centrală din lume efectuată pentru un pancreatoblastom, potrivit Institutului Clinic Fundeni și Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”.

Pancreatoblastomul este o tumoră malignă foarte rară a pancreasului, întâlnită în special la copii. Tocmai raritatea bolii și complexitatea tratamentului fac ca intervențiile chirurgicale să necesite o experiență deosebită.

În cazul operației realizate de medicul Mihnea Ionescu, pacienta era adolescentă. Potrivit mesajului transmis de colegii săi, aceasta este în viață și în prezent, la mulți ani după intervenție. Este o evoluție care dă măsura importanței acelei premiere medicale.

A introdus în România și o intervenție complexă pentru bolile colonului și rectului

O altă contribuție importantă a chirurgului a fost introducerea în România a proctocolectomiei totale restaurative, o intervenție prin care sunt îndepărtate colonul și rectul, dar se urmărește păstrarea tranzitului intestinal pe cale naturală.

În timpul operației, chirurgul construiește un rezervor din intestinul subțire, care preia o parte din funcția de stocare a rectului. Procedura poate fi indicată unor pacienți cu rectocolită ulcero-hemoragică sau polipoză adenomatoasă familială, în funcție de situația clinică.

Intervenția este importantă pentru că, în cazurile potrivite, le poate permite pacienților să evite purtarea permanentă a unei pungi de ileostomie. Nu este însă o soluție potrivită pentru toată lumea, iar indicația se stabilește individual.

Unul dintre pionierii transplantului hepatic din România

Mihnea Ionescu s-a format la Institutul Clinic Fundeni, sub îndrumarea profesorilor Dan Setlacec și Mihai Stăncescu. A făcut parte din echipa implicată în primele transplanturi hepatice reușite din România, realizate la Fundeni în anul 2000, și a contribuit la organizarea programului de transplant hepatic în perioada sa de început.

Dincolo de intervențiile chirurgicale și de premierele medicale, colegii săi îl evocă drept un mentor care a format generații întregi de chirurgi, mulți dintre ei activând astăzi la Fundeni, în alte spitale din țară sau în clinici din străinătate.

„Pentru mine a fost cel mai apropiat colaborator, un profesionist desăvârșit, un om de mare caracter și un prieten apropiat”, a transmis profesorul Irinel Popescu.

Colectivul Centrului de Chirurgie Generală și Transplant Hepatic de la Fundeni a vorbit despre un chirurg cu un talent remarcabil, un mentor și un șef de secție respectat, a cărui contribuție a marcat dezvoltarea centrului și a chirurgiei românești.

Prin intervențiile sale, prin tehnicile introduse și prin medicii pe care i-a format, conf. univ. dr. Mihnea Ionescu lasă în urmă o moștenire profesională care continuă să se regăsească în activitatea chirurgilor de astăzi.