Când arterele îmbătrânesc înaintea noastră

Biohacking, terapii anti-aging, suplimente felurite - oferta longevității pare nesfârșită. Dincolo de promisiuni, medicina de vârf atrage însă atenția asupra unui fapt esențial: fără o bună sănătate arterială și venoasă, ideea unei vieți lungi și sănătoase până la capăt rămâne la stadiul de speranță. Venele și arterele sunt infrastructura fină care hrănesc gândurile creierului, bătăile inimii și pașii făcuți atât la 30, cât și la 80 de ani. Ele poartă, în tăcere, amprenta alegerilor noastre privind alimentația, mișcarea, odihna și stresul.

De aceea, un chirurg vascular nu este doar medicul care intervine atunci când arterele sunt deja grav afectate. El devine martorul direct al modului în care stilul de viață se transformă fie în ani câștigați, fie în ani pierduți. În fața lui, vârsta din buletin spune doar o parte a poveștii; importantă este și vârsta reală a vaselor.

Reputatul chirurg vascular și cadru universitar dr. Horațiu Coman ne orientează, într-un interviu-îndemn, pe harta subtilă a longevității vasculare: cum arată, cum se măsoară, cum se protejează și ce putem face astăzi pentru ca arterele noastre să ne rămână aliate timp de decenii.

CONCEPTUL DE VÂRSTĂ VASCULARĂ

 Dacă ar fi să explicați pe înțelesul tuturor ce înseamnă să ai vase de sânge tinere, cum ați defini, în câteva fraze, longevitatea vasculară?

 Dr. Horațiu Coman ● Îmi place să-mi întreb uneori pacienții: „Ce vârstă credeți că au arterele dvs.?”. Cei mai mulți răspund cu vârsta din acte. În realitate, putem avea 45 de ani și un sistem vascular îmbătrânit prematur sau putem trece de 75 de ani cu artere care și-au păstrat elasticitatea și capacitatea de adaptare. Longevitatea vasculară înseamnă ca arterele și venele să-și conserve cât mai mult funcția: să transporte eficient sângele, să se adapteze nevoilor organismului și să susțină sănătatea creierului, inimii, rinichilor și mușchilor. Vasele sunt infrastructura vieții; atunci când ele suferă, întregul organism începe să sufere. Vestea bună este că ritmul îmbătrânirii vasculare nu este dictat exclusiv de genetică. Mișcarea, alimentația, somnul, controlul tensiunii și al colesterolului, renunțarea la fumat și gestionarea stresului îl pot influența profund.

SĂNĂTOS VERSUS TÂNĂR

 Ce vedeți dvs., concret, când comparați un pacient de 50 de ani cu vase „bătrâne” și unul de 70 cu vase „surprinzător de tinere”?

 Dr. H. Coman ● Un vas poate fi considerat sănătos pentru că nu prezintă încă o stenoză importantă, dar să-și fi pierdut deja o parte din elasticitate și din capacitatea de adaptare. Tinerețea vasculară înseamnă mai mult decât absența unei obstrucții: presupune un perete suplu, un endoteliu funcțional și un nivel redus de inflamație. În sala de operație, diferențele sunt evidente. La unii pacienți de 50 de ani arterele sunt rigide, calcificate și fragile, în timp ce la persoane de peste 70 pot fi surprinzător de elastice. Aproape întotdeauna apare același tipar: cei cu vase mai bine conservate au rămas activi, nu au fumat sau au renunțat devreme, și-au controlat factorii de risc și au mizat pe prevenție. Genetica stabilește punctul de plecare, dar stilul de viață influențează ritmul în care îmbătrânim vascular. Nu urmărim artere perfecte, ci artere reziliente, capabile să susțină o viață lungă.

MOMENTUL ZERO AL PREVENȚIEI

 La ce vârstă ar trebui, realist, să începem să ne preocupăm activ de sănătatea arterelor dacă obiectivul nostru este prevenția?

 Dr. H. Coman ● Prevenția vasculară începe în ziua în care nu simțim absolut nimic. Ateroscleroza nu apare în momentul infarctului sau al accidentului vascular cerebral, ci se dezvoltă lent, uneori timp de decenii, fără simptome. În jurul vârstei de 30-35 de ani, fiecare adult ar trebui să-și cunoască tensiunea arterială, profilul lipidic, glicemia, greutatea și istoricul familial. Nu pentru că este bolnav, ci pentru că își construiește sănătatea următoarelor decenii. Organismul răspunde surprinzător de repede la schimbările benefice. Renunțarea la fumat reduce agresiunea vasculară, mișcarea îmbunătățește funcția endoteliului, iar controlul colesterolului și al tensiunii încetinește ateroscleroza. În chirurgia vasculară spunem că cel mai bun bypass este cel pe care nu mai trebuie să-l faci. Cea mai performantă intervenție rămâne prevenția.

SEMNE MICI, RISCURI MARI

 Care sunt semnele frecvente care indică faptul că vârsta vasculară a pacientului este mai mare decât cea din buletin?

 Dr. H. Coman ● Cele mai importante simptome sunt adesea cele pe care pacienții le normalizează. Îmi spun că merg mai încet, că obosesc după câteva sute de metri, că trebuie să se oprească la urcarea unei pante sau că au picioarele permanent reci. Apoi adaugă: „Probabil este vârsta”. Nu întotdeauna. Durerea de gambă la mers care dispare în repaus, vindecarea lentă a rănilor, modificările de culoare ale pielii, pierderea pilozității de pe gambe sau diminuarea pulsului periferic pot indica o circulație deficitară. La fel de importante sunt semnalele aparent invizibile: hipertensiunea, colesterolul crescut, diabetul, fumatul și sedentarismul, chiar dacă persoana se simte bine. Nu tot ceea ce punem pe seama vârstei este inevitabil. Organismul vorbește cu noi în șoaptă cu mult înainte să înceapă să strige.

UN TEST IMPORTANT

 Dacă ar fi să propuneți un singur test de screening vascular necesar după o anumită vârstă, care ar fi acela și de ce?

 Dr. H. Coman ● Dacă ar trebui să aleg un singur test, aș spune indicele gleznă-braț, cunoscut ca ABI. Este simplu, neinvaziv, durează câteva minute și poate identifica boala arterială periferică înainte ca aceasta să producă simptome severe sau dizabilitate. Valoarea lui depășește însă circulația membrelor inferioare. Ateroscleroza este o boală sistemică, iar un rezultat modificat poate indica un risc crescut și la nivelul arterelor coronare sau carotide. Din acest motiv, ABI ne oferă informații nu doar despre prezent, ci și despre riscul cardiovascular viitor. La fumători, diabetici, hipertensivi sau persoane cu colesterol crescut, evaluarea poate fi completată prin ecografie Doppler. Screeningul este valoros atunci când schimbă conduita pacientului și ne permite să intervenim înaintea unui infarct, accident vascular cerebral sau a pierderii unui membru. Cea mai utilă investigație este aceea care schimbă viitorul, nu doar diagnosticul.

OBICEIURILE LONGEVITĂȚII VASCULARE

 Dincolo de respectarea recomandărilor clasice, ce tipare se repetă la pacienții care ajung la 80 de ani cu vase sănătoase?

 Dr. H. Coman ● Sunt oameni care au fost consecvenți timp de zeci de ani. Merg mult, rămân activi, își păstrează masa musculară și nu se retrag din viață odată cu pensionarea. Observ frecvent și o anumită curiozitate intelectuală: citesc, învață, au proiecte și mențin relații sociale. Sănătatea vasculară și cea cognitivă sunt profund legate, pentru că aceleași vase hrănesc atât mușchii, cât și creierul. Acești oameni nu trăiesc din extreme și nu încearcă să recupereze într-o lună ceea ce au neglijat ani întregi. Au rutine sustenabile, nu perfecte. Biologia recompensează consecvența, nu intensitatea. Longevitatea se construiește prin alegeri obișnuite repetate constant.

MIȘCARE PENTRU ARTERE TINERE

 Cum arată un program eficient minim de mișcare pentru oamenii foarte ocupați, dar preocupați de sănătatea arterelor?

 Dr. H. Coman ● Aș începe cu 30-40 de minute de mers alert în majoritatea zilelor săptămânii. Dacă ar exista o pastilă care să reproducă toate beneficiile mersului, probabil ar fi cel mai prescris medicament din lume. Mișcarea îmbunătățește funcția endoteliului, controlul glicemiei, tensiunea arterială și capacitatea organismului de a utiliza oxigenul. Programul ar trebui completat cu două ședințe săptămânale de exerciții de forță, pentru menținerea masei musculare, și cu exerciții pentru mobilitate și echilibru. Este importantă și reducerea timpului petrecut nemișcat. O oră de sport nu compensează complet zece ore pe scaun. Recomand pauze active, urcatul scărilor, mersul pe jos și plimbările scurte după masă. Nu căutați programul perfect, ci programul pe care îl puteți urma și peste cinci ani.

DIETA CARE SE VEDE ÎN ARTERE

 Există un anumit stil alimentar pe care îl asociați constant cu o evoluție vasculară mai bună pe termen lung?

 Dr. H. Coman ● Nu există o dietă miraculoasă, dar există modele alimentare susținute constant de dovezi. Cel mai bun exemplu rămâne dieta mediteraneană: legume, fructe, leguminoase, cereale integrale, pește, nuci și ulei de măsline, cu un consum redus de zahăr și alimente ultraprocesate. Acest stil alimentar reduce inflamația, îmbunătățește funcția endoteliului și contribuie la controlul glicemiei și al colesterolului. Nu influențează o singură analiză, ci întregul mediu biologic în care vasele îmbătrânesc. În același timp, alimentația nu trebuie transformată într-o sursă de anxietate. O masă festivă nu produce un infarct, așa cum o salată nu șterge ani de excese. Organismul răspunde la tiparele repetate. Nu există alimente-minune, ci obiceiuri alimentare care, menținute ani la rând, devin medicină.

STRESUL CA ACCELERATOR AL VÂRSTEI

 Ce impact au stresul cronic și lipsa de somn asupra sănătății vaselor? Sunt ele un accelerator al vârstei vasculare?

 Dr. H. Coman ● Da. Stresul cronic este un proces biologic, nu doar psihologic. Menține crescute tensiunea arterială și hormonii de stres, amplifică inflamația și afectează funcția protectoare a endoteliului. Vasele trăiesc astfel într-o stare continuă de alertă. Problema nu este stresul de scurtă durată, pentru care organismul este pregătit, ci lipsa perioadelor de recuperare. Efectele sunt accentuate de somnul insuficient, sedentarism, fumat sau alimentație dezechilibrată. Mișcarea, somnul de calitate, relațiile sociale, timpul petrecut în natură și tehnicile de relaxare nu sunt simple recomandări de confort. Ele reduc activarea sistemului nervos simpatic și contribuie la protecția cardiovasculară. Nu stresul ne îmbătrânește cel mai mult, ci lipsa timpului în care organismul reușește să se refacă.

DECENIILE VIEȚII ȘI PRIORITĂȚILE LOR

 Dacă am împărți viața în decade, care ar fi, pentru fiecare etapă, prioritatea numărul unu pentru a păstra vasele tinere cât mai mult timp?

 Dr. H. Coman ● Între 30 și 40 de ani, prioritatea este construirea obiceiurilor: mișcare, alimentație, somn și evitarea fumatului. Beneficiile lor se acumulează în următoarele decenii. Între 40 și 50 de ani, trebuie să ne cuantificăm riscul: tensiune arterială, colesterol, glicemie, greutate și istoric familial. Este perioada în care ateroscleroza poate începe să lase primele urme. Între 50 și 60 de ani, prevenția devine mai precisă. Controlul riguros al factorilor de risc, screeningul indicat și menținerea masei musculare sunt esențiale. După 60 de ani, obiectivul principal este autonomia: mobilitatea, forța, echilibrul și capacitatea de a rămâne activ. Nu este niciodată prea târziu să încetinim îmbătrânirea vasculară, dar nici nu putem recupera complet în câteva luni ceea ce am neglijat timp de decenii.

CEASUL VASCULAR - REVERSIBIL SAU NU?

 După o schimbare radicală a stilului de viață, cât de mult se poate, realist vorbind, „da ceasul vascular înapoi”? 

 Dr. H. Coman ● Nu putem șterge complet timpul din artere. O placă de aterom formată în douăzeci de ani nu dispare peste noapte, iar unele modificări structurale sunt ireversibile. Putem însă îmbunătăți semnificativ funcția vasculară. Endoteliul răspunde uneori în doar câteva săptămâni la mișcare, renunțarea la fumat și controlul tensiunii sau al colesterolului. Evoluția aterosclerozei poate fi încetinită, iar în anumite situații unele plăci se pot stabiliza sau chiar regresa parțial. Mai important decât să întrebăm dacă putem întineri arterele este să vedem dacă le putem reda capacitatea de a funcționa mai bine. Răspunsul este da. Nu putem opri timpul, dar putem schimba felul în care acesta se vede în arterele noastre.