Boala Parkinson ar putea fi depistată cu aproape 7 ani înainte de diagnostic. Cele 5 schimbări ale mersului identificate de cercetători

boala Parkinson

Felul în care mergem ar putea dezvălui mai multe despre sănătatea creierului decât ne imaginăm. Nu doar tremurul mâinilor sau dificultățile de echilibru pot anunța boala Parkinson, ci și modificări aproape imperceptibile ale pașilor, ritmului de mers și mișcării brațelor. Un studiu publicat în noiembrie 2026 sugerează că unele dintre aceste schimbări pot apărea cu aproape șapte ani înainte ca boala să fie diagnosticată. Descoperirea deschide noi perspective pentru identificarea timpurie a unei afecțiuni neurologice care evoluează adesea în tăcere.

Primele semne ale bolii Parkinson ar putea apărea cu ani înainte de diagnostic
Boala Parkinson este o afecțiune neurologică progresivă, care afectează în principal controlul mișcărilor. Deși este asociată frecvent cu tremurul mâinilor, rigiditatea musculară și dificultățile de deplasare, primele modificări pot fi mult mai subtile.

Un studiu publicat în revista științifică Journal of Neural Transmission arată că anumite caracteristici ale mersului se pot modifica înainte ca simptomele clasice să devină evidente.

Cercetătorii au analizat datele din UK Biobank, una dintre cele mai ample baze de informații medicale și biologice utilizate în cercetarea internațională.

În studiu au fost incluse 73.413 persoane care au purtat timp de o săptămână dispozitive cu senzori la încheietura mâinii. Acestea au înregistrat informații despre mișcarea participanților și despre activitatea lor fizică.

Ulterior, cercetătorii au urmărit datele medicale ale participanților pentru o perioadă de până la zece ani. În acest interval, 314 persoane au primit diagnosticul de boală Parkinson.

Analiza a evidențiat cinci modificări ale mersului care au fost întâlnite mai frecvent la persoanele diagnosticate ulterior cu această afecțiune. Potrivit autorilor, unele dintre aceste diferențe au putut fi identificate cu până la 6,8 ani înainte de diagnosticul clinic.

Rezultatele nu înseamnă că boala Parkinson poate fi diagnosticată doar prin observarea mersului. Ele sugerează însă că analiza digitală a mișcării ar putea deveni, în viitor, un instrument suplimentar pentru identificarea persoanelor care necesită investigații neurologice.

Cele 5 modificări ale mersului care ar putea anunța boala Parkinson

1. Scăderea numărului de pași zilnici
Una dintre cele mai evidente diferențe observate de cercetători a fost reducerea numărului de pași efectuați zilnic.

Într-o perioadă apropiată de diagnostic, persoanele care au dezvoltat boala Parkinson făceau, în medie, aproximativ 4.000 de pași pe zi, comparativ cu aproximativ 6.400 de pași în grupul persoanelor care nu au primit acest diagnostic.

Diferența a fost observată în intervalul de aproximativ 40 de luni anterior diagnosticului.

Scăderea activității fizice poate reflecta modificări ale mobilității, ale vitezei de deplasare sau ale capacității de a susține activitatea pe parcursul zilei.

Totuși, reducerea numărului de pași nu reprezintă un semn specific bolii Parkinson. Sedentarismul, durerile articulare, afecțiunile cardiovasculare, oboseala sau alte probleme de sănătate pot influența nivelul activității fizice.

2. Mersul devine mai lent
O altă modificare identificată a fost reducerea vitezei de mers. Persoanele care au dezvoltat ulterior Parkinson aveau tendința de a se deplasa mai încet, chiar înainte de apariția unor simptome neurologice evidente.

Viteza mersului este un indicator important al funcției motorii și al stării generale de sănătate.

Pentru a merge normal, creierul trebuie să coordoneze permanent activitatea mușchilor, echilibrul, postura și succesiunea mișcărilor.

În boala Parkinson, aceste mecanisme pot deveni progresiv mai puțin eficiente. Este important de reținut că mersul lent poate avea numeroase alte cauze, inclusiv înaintarea în vârstă, afecțiunile musculare sau articulare și lipsa condiției fizice.

3. Deplasările devin mai scurte și mai fragmentate
Cercetătorii au observat că persoanele diagnosticate ulterior cu Parkinson aveau tendința de a merge în reprize mai scurte. Cu alte cuvinte, perioadele de mers continuu erau mai reduse.

Această modificare poate fi asociată cu dificultatea de a menține un anumit nivel de activitate sau cu schimbări subtile ale controlului motor. În viața de zi cu zi, o persoană poate începe să evite plimbările lungi, să facă mai multe pauze sau să se deplaseze pe distanțe mai mici decât înainte.

Totuși, aceste comportamente nu indică automat existența unei boli neurologice.

Pentru interpretarea lor sunt importante contextul medical, nivelul obișnuit de activitate și prezența altor simptome.

4. Pașii își pierd regularitatea
Mersul sănătos presupune o alternanță relativ regulată a pașilor și o coordonare eficientă între membrele inferioare. Studiul a identificat modificări ale regularității pașilor la persoanele care au dezvoltat ulterior Parkinson.

Acestea pot reflecta un ritm mai puțin constant al deplasării.

În unele situații, modificările sunt atât de subtile încât nu pot fi observate cu ușurință de persoana în cauză sau de cei din jur. Senzorii digitali pot detecta însă anumite variații ale mișcării, oferind informații care nu sunt evidente în timpul unei observații obișnuite.

Acesta este unul dintre motivele pentru care tehnologiile purtabile atrag tot mai mult interes în cercetarea neurologică.

5. Brațele se mișcă mai puțin în timpul mersului
În mod normal, atunci când mergem, brațele se balansează natural, contribuind la echilibru și la coordonarea mișcărilor. În boala Parkinson, această mișcare poate deveni mai redusă. Uneori, modificarea este mai evidentă la un singur braț, deoarece simptomele bolii pot începe asimetric.

Studiul a identificat o reducere a timpului în care participanții își mișcau natural brațele în timpul mersului. Această caracteristică ar putea reprezenta unul dintre semnalele motorii timpurii ale afecțiunii.

Totuși, lipsa balansului brațelor nu este suficientă pentru stabilirea unui diagnostic. Durerile de umăr, afecțiunile articulare, anumite leziuni și chiar obiceiurile individuale pot influența mișcarea membrelor superioare.

De ce afectează boala Parkinson felul în care mergem?

Pentru a înțelege legătura dintre mers și Parkinson, trebuie să privim modul în care creierul controlează mișcarea. Boala Parkinson este asociată cu deteriorarea progresivă a unor neuroni care produc dopamină, un neurotransmițător esențial pentru reglarea mișcărilor. Acești neuroni se află în principal într-o regiune cerebrală numită substanța neagră.

Dopamina participă la funcționarea circuitelor nervoase care permit inițierea, coordonarea și controlul mișcărilor voluntare.

Pe măsură ce neuronii dopaminergici sunt afectați, apar dificultăți în transmiterea și procesarea semnalelor implicate în controlul motor. Manifestările clasice includ încetinirea mișcărilor, rigiditatea musculară și tremurul de repaus. Pot apărea, de asemenea, modificări ale posturii, ale echilibrului și ale mersului.

Unele persoane dezvoltă pași mai mici, dificultăți la pornirea mersului sau senzația că picioarele rămân pentru scurt timp „lipite de podea”, fenomen cunoscut sub numele de freezing of gait sau blocaj al mersului. Aceste manifestări nu apar la toți pacienții și nu sunt obligatoriu prezente în stadiile incipiente.

Parkinson nu începe întotdeauna cu tremurul mâinilor

Una dintre cele mai răspândite idei despre boala Parkinson este că primul simptom ar fi întotdeauna tremurul. În realitate, afecțiunea poate debuta cu manifestări diferite, iar unele persoane nu dezvoltă un tremor evident.

Pe lângă modificările motorii, pot apărea simptome non-motorii cu mult timp înainte de diagnostic. Printre acestea se numără diminuarea simțului mirosului, constipația persistentă, tulburările de somn și anumite modificări ale dispoziției.

Un exemplu important este tulburarea de comportament în somnul REM, în care persoana poate vorbi, striga sau executa mișcări în timpul viselor.

Această tulburare poate fi asociată cu un risc crescut de dezvoltare ulterioară a unor boli neurodegenerative, inclusiv Parkinson. Totuși, niciunul dintre aceste simptome, luat separat, nu confirmă diagnosticul. De exemplu, constipația și tulburările de somn sunt frecvente în populația generală și pot avea numeroase cauze.

Ce înseamnă descoperirea pentru diagnosticarea timpurie?

În prezent, diagnosticul bolii Parkinson se bazează în principal pe evaluarea clinică realizată de medicul neurolog. Sunt analizate simptomele, istoricul medical, modificările mișcărilor și rezultatele examinării neurologice. În anumite situații, medicul poate recomanda investigații suplimentare pentru a exclude alte afecțiuni sau pentru a clarifica diagnosticul.

Noul studiu sugerează că dispozitivele purtabile ar putea furniza informații utile despre modificările motorii care apar înaintea simptomelor evidente. Ceasurile inteligente și alte dispozitive cu senzori pot înregistra activitatea fizică, ritmul mișcărilor și anumite caracteristici ale mersului. Analiza acestor date, inclusiv prin algoritmi informatici, ar putea contribui în viitor la identificarea unor tipare asociate riscului neurologic.

Cu toate acestea, cercetarea nu demonstrează că un smartwatch obișnuit poate detecta sau diagnostica boala Parkinson.

Este nevoie de studii suplimentare pentru validarea acestor metode, stabilirea preciziei lor și evaluarea utilității în practica medicală.

De asemenea, studiul este observațional: identifică asocieri între caracteristicile mersului și diagnosticul ulterior, fără să demonstreze că aceste modificări sunt provocate exclusiv de boala Parkinson.

De ce este importantă depistarea precoce dacă boala Parkinson nu poate fi vindecată?
În prezent, nu există un tratament demonstrat care să vindece boala Parkinson sau să oprească evoluția neurodegenerării. Totuși, diagnosticul timpuriu poate aduce beneficii importante.

Pacienții pot primi mai devreme tratament pentru controlul simptomelor și pot beneficia de programe individualizate de recuperare și exerciții fizice.

Activitatea fizică regulată este considerată una dintre cele mai importante componente ale îngrijirii persoanelor cu Parkinson. Exercițiile pot contribui la menținerea mobilității, echilibrului, forței musculare și independenței funcționale.

Există cercetări care sugerează că exercițiile fizice ar putea influența favorabil evoluția bolii, dar dovezile nu permit încă afirmația că acestea opresc sau încetinesc în mod cert procesul neurodegenerativ. Un diagnostic mai timpuriu poate facilita și accesul la echipe multidisciplinare, care includ neurologi, kinetoterapeuți, specialiști în recuperare medicală și, atunci când este necesar, logopezi sau psihologi. În plus, identificarea persoanelor aflate în stadii incipiente poate contribui la dezvoltarea și testarea unor noi terapii în cadrul studiilor clinice.

Ce trebuie să faci dacă observi schimbări ale mersului?

O modificare a mersului nu trebuie interpretată automat ca semn al bolii Parkinson. Există numeroase afecțiuni care pot influența viteza, echilibrul și coordonarea mișcărilor, de la artroză și neuropatii până la tulburări vestibulare sau alte boli neurologice. Totuși, dacă observi că mergi progresiv mai încet, faci pași tot mai mici, îți miști mai puțin un braț sau ai dificultăți noi de coordonare, este recomandat să discuți cu medicul de familie.

Acesta poate evalua situația și, dacă este necesar, poate recomanda un consult neurologic.

În România, evaluarea poate fi realizată în cabinetele de neurologie din ambulatoriu sau în serviciile specializate ale spitalelor, inclusiv prin sistemul public de sănătate, în condițiile aplicabile asiguraților.

Este util să observi când au apărut modificările, dacă se agravează și dacă sunt însoțite de tremor, rigiditate sau alte simptome.

O schimbare bruscă a mersului, în special dacă apare împreună cu slăbiciune pe o parte a corpului, asimetrie facială, dificultăți de vorbire sau pierderea bruscă a echilibrului, reprezintă o urgență medicală și necesită apelarea numărului 112, deoarece poate indica un accident vascular cerebral.

Ce ne spune mersul despre sănătatea creierului?

Cercetarea evidențiază o direcție importantă a medicinei moderne: identificarea modificărilor biologice și funcționale înainte ca o boală să devină evidentă clinic. În cazul bolii Parkinson, felul în care mergem ar putea oferi indicii despre funcționarea circuitelor cerebrale implicate în controlul mișcării.

Dispozitivele digitale și analiza datelor ar putea permite, în viitor, monitorizarea acestor schimbări într-un mod mai precis și mai puțin invaziv. Totuși, rezultatele trebuie interpretate cu prudență.

Faptul că o persoană merge mai încet sau face mai puțini pași nu înseamnă că va dezvolta Parkinson. Studiul arată că anumite tipare ale mersului au fost mai frecvente la persoanele care au primit ulterior diagnosticul, nu că ele pot prezice individual apariția bolii.

Descoperirea este importantă deoarece sugerează că primele semnale ale unor afecțiuni neurologice pot fi prezente în gesturile noastre cotidiene, cu mult înainte de apariția simptomelor clasice.

Iar în medicina longevității, înțelegerea acestor semnale reprezintă un pas important către o prevenție mai bine orientată, o monitorizare mai atentă și o îngrijire adaptată fiecărui pacient.

Articole similare

Când arterele îmbătrânesc înaintea noastră

09 oct 2026
Biohacking, terapii anti-aging, suplimente felurite - oferta longevității pare nesfârșită. Dincolo de promisiuni, medicina de vârf atrage însă atenția asupra unui fapt esențial: fără o...

Cancerul ovarian: cauze și factori de risc

16 oct 2026
Deși cauzele exacte ale cancerului ovarian nu sunt pe deplin cunoscute, anumiți factori, precum predispoziția genetică, influențele hormonale și stilul de viață, pot crește riscul de...

Inovații biotech care ne-ar putea schimba viața

05 oct 2026
Biotehnologia pare că a depășit cu maturitate faza în care se concentra doar pe tratamente spectaculoase pentru boli rare sau pe experimente de laborator care par desprinse din science-fiction....

Care sunt cauzele frecvente ale pierderii vederii

10 sep 2026
Ideea de a-ți pierde vederea poate fi înfricoșătoare. La urma urmei, te bazezi pe ochii tăi în aproape fiecare moment al zilei. În Statele Unite, aproximativ 50 de milioane de adulți au trecut...

De ce te doare genunchiul mai tare noaptea?

19 oct 2026
Durerea de genunchi se poate intensifica noaptea din cauza unor afecțiuni precum artrita sau a unor accidentări mai vechi. Înțelegerea cauzelor te poate ajuta să găsești soluții eficiente...

Simptomele cancerului hepatic

20 oct 2026
Simptomele cancerului hepatic trec adesea neobservate până când boala ajunge într-un stadiu avansat. Primele semne pot fi legate de complicații severe, precum icterul, obstrucția căilor...

Ce ajută la calmarea iritației vaginale?

12 oct 2026
Iritația vaginală poate provoca disconfort, precum senzația de arsură, uscăciune sau mâncărime, fiind adesea cauzată de infecții, alergii sau menopauză. Acest articol prezintă metode de...

Ce este cancerul colorectal?

17 aug 2026
Cancerul colorectal este un tip de cancer care se dezvoltă la nivelul colonului sau rectului și reprezintă una dintre cele mai importante probleme oncologice și în România. Potrivit datelor...