Ce să mănânci pentru a-ți proteja dinții și gingiile

Sănătatea dinților și a gingiilor nu depinde doar de ceea ce evităm să mâncăm. Legumele, fructele, ceaiul, brânzeturile și produsele fermentate pot susține bacteriile benefice din gură și pot limita dezvoltarea microorganismelor asociate cariilor și afecțiunilor gingivale.

Toată lumea știe că dulciurile favorizează apariția cariilor. Mai puțin cunoscut este faptul că anumite alimente pot ajuta bacteriile „bune” din gură să țină sub control microorganismele dăunătoare.

Cavitatea bucală găzduiește aproximativ 700 de specii de bacterii, alături de virusuri, ciuperci și alte microorganisme. Împreună formează microbiomul oral, un ecosistem important atât pentru sănătatea gurii, cât și pentru starea generală a organismului.

Ce este microbiomul oral

Fiecare zonă a gurii găzduiește comunități diferite de microorganisme. Unele preferă suprafața dinților, altele trăiesc pe limbă sau în spațiile dintre dinți și gingii.

Nu toate sunt dăunătoare. Bacterii precum Veillonella, Actinomyces, Neisseria și anumite specii de Streptococcus pot împiedica instalarea microorganismelor care provoacă boli.

În schimb, Streptococcus mutans consumă zaharurile și le transformă în acizi care atacă smalțul dentar. În timp, acest proces poate duce la apariția cariilor.

O altă bacterie, Porphyromonas gingivalis, se dezvoltă în spațiile create între dinți și gingii atunci când igiena orală este deficitară. Este asociată cu bolile gingivale și este cercetată pentru posibile legături cu afecțiuni cardiovasculare, diabet, artrită reumatoidă și alte probleme de sănătate.

Aceste asocieri nu înseamnă însă că o anumită bacterie provoacă direct toate bolile respective. Cercetătorii încearcă încă să înțeleagă relația complexă dintre microbiomul oral și restul organismului.

Ce alimente afectează bacteriile bune din gură

Bacteriile care favorizează cariile se hrănesc în special cu zahăr. Din acest motiv, este recomandată limitarea dulciurilor și a băuturilor îndulcite.

Probleme pot crea și carbohidrații rafinați, care sunt descompuși rapid în zaharuri în cavitatea bucală. Printre aceștia se numără:

• pâinea albă;
• biscuiții și fursecurile;
• prăjiturile;
• covrigeii și alte gustări făinoase;
• cerealele foarte procesate.

Nu contează numai cantitatea consumată, ci și frecvența. Gustările dulci repetate mențin mai mult timp un mediu acid în gură și expun smalțul unor atacuri succesive.

Legumele verzi hrănesc bacteriile benefice

Spanacul, varza kale, ridichile și sfecla conțin nitrați naturali, folosiți de anumite bacterii benefice, precum cele din genul Neisseria.

Microorganismele transformă nitrații în nitriți, care participă ulterior la producerea oxidului nitric. Acest compus contribuie la dilatarea vaselor de sânge și la reglarea tensiunii arteriale.

Un studiu realizat pe adulți în vârstă a arătat că sucul de sfeclă bogat în nitrați, consumat de două ori pe zi timp de două săptămâni, a fost asociat cu scăderea tensiunii arteriale. Rezultatul nu înseamnă însă că sucul de sfeclă poate înlocui tratamentul prescris de medic.

Usturoiul poate combate bacteriile dăunătoare

Usturoiul conține alicină, o substanță cu proprietăți antimicrobiene. Aceasta poate acționa împotriva unor bacterii implicate în apariția cariilor și a bolilor gingivale.

Efectul este mai pronunțat atunci când usturoiul este zdrobit sau mestecat, chiar dacă respirația de după masă nu va fi tocmai plăcută.

Ceaiul și fructele închise la culoare aduc polifenoli

Plantele produc compuși antioxidanți numiți polifenoli. Aceștia se găsesc în ceai, fructe de pădure, merișoare și numeroase alte alimente vegetale.

Cercetările sugerează că polifenolii din ceai pot limita dezvoltarea unor bacterii asociate cariilor și bolilor gingivale. De asemenea, pot reduce capacitatea microorganismelor de a se lipi de dinți și de a forma placă bacteriană.

Consumul de ceai a fost asociat și cu inhibarea bacteriilor care contribuie la apariția respirației neplăcute. Pentru ca beneficiile să nu fie anulate, este indicat ca băutura să fie consumată fără zahăr.

Unele studii au indicat efecte promițătoare și pentru merișoare sau mierea bogată în polifenoli. Totuși, sucurile de fructe și mierea conțin zaharuri, iar sucurile pot fi acide. Acestea trebuie consumate cu moderație și nu trebuie considerate tratamente împotriva cariilor.

De ce poate fi brânza benefică pentru dinți

Brânza stimulează producția de salivă prin procesul de mestecare. Saliva ajută la îndepărtarea resturilor alimentare și neutralizează parțial acizii produși de bacterii.

Într-un studiu de mici dimensiuni, nouă persoane au consumat zilnic brânză Grana Padano timp de cinci zile. La final, cercetătorii au observat mai puține semnături genetice ale bacteriei S. mutans și mai multe ale unei bacterii întâlnite frecvent în gurile sănătoase.

Numărul redus al participanților nu permite formularea unor concluzii generale, dar rezultatele oferă o direcție interesantă pentru cercetările viitoare.

Chefirul și alimentele fermentate

Produsele fermentate conțin microorganisme care pot concura cu bacteriile nedorite. O analiză a studiilor disponibile sugerează că chefirul ar putea împiedica dezvoltarea anumitor agenți patogeni din cavitatea bucală și formarea biofilmului lipicios din care se dezvoltă placa bacteriană.

Acest lucru nu transformă însă chefirul într-un tratament stomatologic. El poate face parte dintr-o alimentație echilibrată, alături de alte produse cât mai puțin procesate.

Dieta mediteraneeană poate proteja gingiile

Specialiștii subliniază că nu există un singur „superaliment” pentru sănătatea orală. Modelul alimentar general este mult mai important decât un produs consumat ocazional.

O dietă bogată în legume, fructe întregi, leguminoase, cereale integrale și grăsimi sănătoase susține un ecosistem oral mai stabil. În schimb, consumul frecvent de zahăr și carbohidrați rafinați favorizează microorganismele care produc și tolerează acidul.

Un studiu recent a constatat că persoanele care urmau mai atent principiile dietei mediteraneene aveau, în general, forme mai puțin severe de boală gingivală. Cercetarea a identificat o asociere, dar nu dovedește că dieta, singură, a produs diferența.

Alimentația nu înlocuiește periajul și ața dentară

Oricât de sănătoasă ar fi dieta, periajul rămâne esențial. Dinții trebuie curățați de două ori pe zi cu o pastă cu fluor, iar spațiile dintre ei trebuie igienizate cu ață dentară sau periuțe interdentare.

Și limba merită curățată, deoarece în partea sa din spate se pot acumula bacterii asociate respirației neplăcute și afecțiunilor orale.

Efectul folosirii zilnice și îndelungate a apelor de gură asupra microbiomului oral nu este pe deplin înțeles. Produsele care conțin clorhexidină pot modifica echilibrul microorganismelor și sunt recomandate, de regulă, pentru perioade limitate și la indicația medicului stomatolog.

Pe scurt, bacteriile bune din gură preferă același tip de alimentație recomandat pentru întregul organism: multe legume, fructe întregi, cereale integrale, proteine slabe și cât mai puțin zahăr, în special din băuturi îndulcite. Alimentația ajută, dar nu înlocuiește igiena corectă și controalele stomatologice.

Sursa: Jurnalul