Știința bunătății întregește științele sănătății

Bunătatea, ca și amabilitatea, este adesea văzută ca un act simplu, firesc, care nu necesită vreun efort de gândire. Știința a descoperit, în schimb, că bunătatea în niciun caz nu poate considerată de factură simplă. Are efecte complexe asupra corpului, minții și chiar a conexiunilor sociale. Bunătatea este o forță, iar cercetările arată că are impact profund și de durată nu numai asupra celor cărora le este adresată, ci și asupra celor care o practică. Dar ce altceva mai dezvăluie știința bunătății?

● În ce mod afectează bunătatea creierul

Când ne implicăm în acte de bunătate sau suntem amabili, creierul suferă schimbări vizibile. Studiile au arătat că bunătatea activează centrul de recompensă al creierului, în special eliberarea de dopamină, neurotransmițătorul „binelui”. Această doză de dopamină ne induce „euforie naturală”, făcându-ne să ne simțim mai fericiți și mai împliniți.

În plus, bunătatea și afabilitatea sunt legate de eliberarea de oxitocină, uneori numită „hormonul iubirii”. Oxitocina este asociată cu conectarea și încrederea, iar eliberarea ei ne face să ne simțim mai apropiați de ceilalți. Acest efect este unul dintre motivele pentru care actele de bunătate pot apropia oamenii, promovând coeziunea socială și sprijinul. Cercetările au arătat chiar că bunătatea manifestată regulat poate crește densitatea materiei cenușii în anumite zone ale creierului, sporind potențial capacitatea de empatie și reglare emoțională în timp.

● Beneficiile de ordin fizic ale amabilității

Bunătatea nu ne face doar să ne simțim bine; are și beneficii fizice tangibile. De exemplu, studiile au arătat că bunătatea poate scădea tensiunea arterială. Atunci când practicăm bunătatea, corpurile noastre produc mai multă oxitocină, care ajută la dilatarea vaselor de sânge și la scăderea tensiunii arteriale, promovând sănătatea cardiovasculară. Aceasta înseamnă că inclusiv actele mici de bunătate pot contribui la o inimă mai sănătoasă.

Bunătatea influențează și nivelul de stres. Potrivit unui studiu condus de medicul psihiatru dr. Bhawani Ballamudi, eliberarea de oxitocină cauzată de participarea la acte de bunătate poate „scădea tensiunea arterială și cortizolul - celebrul hormon al stresului, care are impact direct asupra nivelului de stres”. Când suntem buni, corpurile noastre produc mai puțini hormoni ai stresului responsabili pentru o serie de efecte negative asupra sănătății. Prin reducerea nivelului de cortizol, bunătatea poate să aibă rol în îmbunătățirea funcției imunitare și reducerea inflamației, care este legată de afecțiuni precum bolile de inimă, diabetul și unele tipuri de cancer. În acest fel, bunătatea servește ca un tampon natural împotriva impactului fizic al stresului cronic.

● Bunătatea și sănătatea mintală

Beneficiile pentru sănătatea mintală ale bunătății sunt profunde. Efectuarea de acte de bunătate ameliorează starea de spirit și crește satisfacția generală cu privire la viață. Nu este o coincidență faptul că oamenii buni tind să raporteze niveluri mai ridicate de fericire și mulțumire. Acest fenomen este susținut de studii care au arătat că bunătatea are un efect pozitiv asupra sănătății mintale prin reducerea simptomelor de depresie și anxietate.

Un studiu a măsurat modul în care nivelurile de fericire au fost afectate atunci când oamenii s-au angajat într-un act de bunătate în fiecare zi, timp de șapte zile. Cercetătorii au descoperit că a fi buni cu noi înșine sau cu oricine altcineva a sporit sentimentele de fericire ale participanților.

O sursă-cheie a beneficiilor de care se bucură sănătatea mintală este faptul că actele de bunătate și afabilitatea duc adesea la interacțiuni sociale pozitive, care joacă un rol esențial în buna sănătate mintală. Conexiunile sociale pozitive reduc sentimentele de izolare și ne pot ajuta să ne simțim mai susținuți și apreciați. Chiar și interacțiunile sociale scurte, cum ar fi un zâmbet sau o sumară conversație prietenoasă, pot îmbunătăți starea de spirit și pot atenua senzația de singurătate. Drept urmare, bunătatea poate acționa ca un antidepresiv natural, creând îmbunătățiri durabile ale sănătății mintale.

● Efectul în cascadă - contagiozitatea

Știința bunătății nu se limitează la beneficiile individuale - are un efect în cascadă care se extinde în rețelele sociale și comunități. Cercetările au arătat că bunătatea este contagioasă. Când vedem oameni care manifestă bunătate este foarte este mai probabil să ne molipsim și să ne angajăm noi înșine în astfel de acte. Acest efect în cascadă poate transforma comunități întregi, creând o cultură a bunătății și empatiei care aduce beneficii tuturor celor implicați.

Natură contagioasă a bunătății a fost documentată în studii pe rețelele sociale. Conform cercetărilor, dacă cineva dintr-o rețea observă un act de bunătate, este mai probabil să comită un act similar, creând o reacție în lanț de bunătate care se răspândește mult dincolo de actul inițial. În acest fel, bunătatea poate deveni un instrument puternic pentru crearea unor comunități mai pline de compasiune și construirea unor legături sociale mai puternice.

● Copiii și importanța practicării bunătății 

A le preda copiilor lecții de bunătate este vital pentru dezvoltarea lor emoțională și socială. Studiile arată că acei copii care învață și practică bunătatea de la o vârstă fragedă tind să aibă abilități sociale mai bune, o stimă de sine mai mare și relații mai pozitive cu colegii lor. Atunci când copiii se angajează în acte de bunătate, ei experimentează aceleași creșteri ale oxitocinei și dopaminei, ceea ce le poate conferi o perspectivă mai pozitivă asupra vieții.

În plus, bunătatea încurajează empatia, o abilitate care îi ajută pe copii să înțeleagă și să relaționeze cu sentimentele celorlalți. Această calitate a bunătății care dezvoltă empatia este esențială pentru dezvoltarea inteligenței emoționale, care este recunoscută ca un factor important atât în ​​succesul personal, cât și în cel profesional. Învățându-i pe copii valoarea bunătății, îi dotăm cu o abilitate de care vor beneficia și ei, și societatea în pe termen lung. 

● Bunătatea cultivată în viața de zi cu zi

Înțelegerea beneficiilor bunătății este doar primul pas; punerea ei în practică este aria în care are loc adevărata transformare. Din fericire, cultivarea bunătății nu necesită gesturi mărețe. Actele mici, repetate zilnic, pot avea un impact mare asupra noastră și asupra celorlalți. Iată câteva modalități simple de a aduce mai multă bunătate în viața de zi cu zi:

 ▪ Zâmbește-le celorlalți ▪ Un simplu zâmbet poate însenina ziua cuiva și poate crea o conexiune. Zâmbetul declanșează, de asemenea, eliberarea de dopamină în creier, îmbunătățind starea de spirit.

 ▪ Exersează recunoștința ▪ Exprimarea mulțumirii față de oamenii din jurul tău poate construi o mentalitate pozitivă și poate consolida relațiile. Este o modalitate simplă de a arăta bunătate și apreciere.

 ▪ Ajută fără simbrie ▪ Actele de bunătate sunt cele mai puternice atunci când sunt făcute din altruism. Chiar dacă nu faci decât să ajuți un vecin, efortul tău îți va da un sentiment de scop și împlinire.

 ▪ Practică bunătatea și cu tine ▪ Practicarea compasiunii față de propria persoană și grija de sine au un efect pozitiv în raport cu sănătatea mintală și reziliența.

● Știința de a primi bunătatea oferită

Bunătatea recepționată are tot atâtea beneficii ca bunătatea oferită. Bunătatea pe care cineva o revarsă asupra noastră declanșează centrii de recompensă ai creierului, generând o stare de bine și sentimente de fericire. Cercetările sugerează că persoanele care beneficiază în mod regulat de bunătatea celor din jur sunt mai predispuse să o transmită mai departe, perpetuând efectul în lanț al bunătății în comunități.

A primi bunătate are și beneficii fiziologice, inclusiv scăderea nivelului de stres și ameliorarea stării generale de spirit. Sentimentul de sprijin și apreciere arătat de ceilalți îi poate face pe oameni să se simtă mai rezistenți, mai capabili să facă față provocărilor și mai optimiști în privința viitorului. Bunătatea primită are aceeași forță cu bunătatea oferită - ambele creează o buclă de feedback pozitiv care aduce beneficii tuturor celor implicați.

● Puterea bunătății colective

Imaginați-vă o lume în care bunătatea ar fi o prioritate - nu doar pentru indivizi, ci și pentru comunități și organizații. Studiile arată că bunătatea colectivă la locul de muncă, școli și cartiere îmbunătățește moralul, consolidează legăturile sociale și crește productivitatea. Atunci când bunătatea devine o valoare comună, ea transformă culturile, ducând la un respect reciproc și o colaborare mai mare.

În școli, programele care pun accentul pe bunătate au fost asociate cu o reducere a bullying-ului și o creștere a sentimentului de apartenență al elevilor. La locul de muncă, s-a demonstrat că inițiativele de bunătate reduc ratele de fluctuație a personalului și cresc satisfacția profesională. Prin promovarea unui mediu care valorizează bunătatea.

● Îmbrățișând Știința Bunătății

Știința bunătății ne arată că este mult mai mult decât un concept de bine - este o forță puternică pentru îmbunătățirea sănătății, fericirii și conexiunii sociale. Bunătatea ne întărește inimile, ne stimulează creierul și ne adâncește relațiile. Într-o lume care uneori divizată, bunătatea ne amintește de umanitatea noastră și de capacitatea de a o demonstra.

Bunătatea presărată peste cursul vieții nu aduce doar un sentiment de bine, ci clădește compasiune și înțelegere. Cu toții avem nevoie de ele. Să ne amintim  că un simplu act de bunătate, uneori, poate schimba o viață.