Pandemia Covid-19 va părea „minoră” în comparaţie cu ceea ce se va întâmpla cu omenirea din cauza numărului tot mai mare de superbacterii rezistente la antibiotice, avertizează profesorul Dame Sally Davies, fostul director medical al Angliei.
Davies şi-a pierdut fina în urmă cu doi ani din cauza unei infecţii care nu a putut fi tratată.
Ea descrie o imagine sumbră a ceea ce s-ar putea întâmpla dacă lumea nu reuşeşte să abordeze problema în următorul deceniu, avertizând că problema este „mai acută” decât schimbările climatice. Infecţiile rezistente la medicamente ucid deja cel puţin 1,2 milioane de persoane pe an.
„Se pare că sunt foarte mulţi oameni cu infecţii netratabile şi ar trebui să trecem la izolarea persoanelor netratabile pentru a nu le infecta familiile şi comunităţile. Aşadar, este o imagine cu adevărat dezastruoasă. Ar face ca unele cazuri Covid să pară minore”, a declarat Davies.
Rezistenţa la antimicrobiene (RAM) înseamnă că unele infecţii cauzate de bacterii, virusuri, ciuperci şi paraziţi nu mai pot fi tratate cu medicamentele disponibile. Expunerea la medicamente permite microbilor să evolueze capacitatea de a le rezista, iar utilizarea excesivă a medicamentelor, cum ar fi antibioticele, accelerează acest proces.
O rezistenţă generalizată ar face ca o mare parte din medicina modernă să devină prea riscantă, afectând tratamentele, inclusiv operaţiile cezariene, intervenţiile asupra cancerului şi transplantul de organe.
„Dacă în următorii 10 ani nu vom face paşi buni, atunci sunt foarte speriat”, a spus Davies.
Ea a petrecut mai mult de un deceniu avertizând cu privire la această problemă, dar a declarat că a fost cu adevărat afectată atunci când fina ei, Emily Hoyle, a murit de o infecţie rezistentă la medicamente la vârsta de 38 de ani.
Hoyle suferea de fibroză chistică şi suferise două transplanturi de plămâni înainte de a fi infectată cu Mycobacteroides abscessus, care era rezistentă la tratament.
Există eforturi la nivel mondial pentru a reduce utilizarea necorespunzătoare a medicamentelor, cum ar fi antibioticele în medicină, deşi pandemia Covid-19 a blocat progresul în multe dintre aceste iniţiative. Puţine antibiotice noi au fost create în ultimii ani, iar problema este „complicată” deoarece implică sectoare precum agricultura, dar şi sănătatea umană.
În mod ideal, antibioticele ar trebui să fie păstrate ca ultimă soluţie în cazul în care medicamentele existente nu funcţionează.
