Un somn de calitate a devenit o prioritate. Atunci când nu dormim bine, sănătatea are de suferit, iar odihna nu depinde doar de pernă sau saltea. Temperatura din cameră poate face diferența dintre un somn odihnitor și o noapte fragmentată. Dacă nu este potrivită, poate sabota serios calitatea somnului.
Mai multe studii confirmă că temperaturile ambientale prea scăzute pot afecta negativ calitatea somnului. Nopțile reci pot reduce durata fazei REM (considerată cea mai profundă și restauratoare etapă a somnului) și pot activa hormonii de stres, îngreunând instalarea unui somn profund și odihnitor.
Despre acest subiect, un medic specialist în medicină internă, explică faptul că organismul are nevoie să își scadă ușor temperatura internă pentru a adormi. Însă, dacă mediul este prea rece, corpul activează mecanisme de conservare a căldurii, ceea ce poate duce la treziri frecvente pe parcursul nopții și, implicit, la dificultăți în atingerea unui somn profund.
Instalarea somnului este strâns legată de o scădere naturală a temperaturii corporale. Această reducere, de aproximativ 1°C, reprezintă un semnal pe care ceasul biologic îl folosește pentru a activa mecanismele care induc somnul. Pe măsură ce temperatura internă scade, crește vasodilatația periferică (în special la nivelul mâinilor și picioarelor), iar metabolismul încetinește, facilitând tranziția către somnul profund. Dacă această scădere nu are loc, creierul interpretează că nu este încă momentul pentru somn.
Frigul excesiv activează mecanismele de conservare a căldurii, ceea ce crește starea de alertă și îngreunează atingerea și menținerea somnului profund non-REM, esențial pentru refacerea fizică. În timpul somnului REM, când reglarea temperaturii este mai puțin eficientă, frigul poate provoca treziri frecvente, fragmentând somnul și reducând calitatea acestuia.
Pe măsură ce temperatura internă scade, vasodilatația periferică crește (în special la nivelul mâinilor și picioarelor), iar metabolismul încetinește, facilitând tranziția către fazele de somn profund.
Atunci când corpul trebuie să compenseze frigul, crește secreția de adrenalină și noradrenalină — hormoni implicați în răspunsul de alertă. Acest lucru accelerează ritmul cardiac și menține organismul într-o stare de activare, îngreunând adormirea. Dacă expunerea la frig persistă, acest nivel crescut de activare poate duce și la creșterea cortizolului pe timpul nopții, perturbând ciclul natural somn–veghe.
Temperatura optimă este, în general, între 18°C și 20°C. Peste acest interval, somnul tinde să devină mai superficial, iar sub el cresc microtrezirile, afectând calitatea odihnei.
Zgomotul, chiar și la niveluri reduse, poate perturba etapele profunde ale somnului. Lumina, în special cea albastră provenită de la ecrane sau iluminatul puternic, inhibă secreția de melatonină și întârzie adormirea. Umiditatea joacă, de asemenea, un rol important: aerul prea uscat poate irita mucoasele și provoca treziri, în timp ce umiditatea excesivă îngreunează reglarea temperaturii corporale. Ventilația, salteaua, lenjeria de pat și poziția de somn influențează, la rândul lor, calitatea odihnei.
Recomandări practice pentru sezonul rece
Pe lângă menținerea unei temperaturi optime, este indicat să folosești lenjerie de pat care oferă căldură fără a supraîncălzi — materialele subțiri sunt mai eficiente pentru reglarea temperaturii. Încălzirea ușoară a picioarelor sau utilizarea unei pilote ușoare pot ajuta la adormire. Evitarea ecranelor înainte de culcare și crearea unei rutine relaxante facilitează tranziția către somn.
De asemenea, perioadele de stres, schimbările de rutină sau anumite obiceiuri pot afecta capacitatea de a adormi sau de a menține un somn continuu pe parcursul nopții.
Mesele copioase și grele cresc temperatura internă a corpului din cauza efortului digestiv, ceea ce poate întârzia adormirea. În schimb, mesele ușoare, care includ legume, proteine slabe și carbohidrați complecși, susțin o termoreglare eficientă. Alimentele bogate în triptofan, magneziu sau vitamina B6 favorizează, de asemenea, sinteza naturală a melatoninei. Acești nutrienți, alături de alte extracte naturale cu efect relaxant, se regăsesc și în unele suplimente.
Frigul afectează diferit persoanele cu insomnie sau apnee în somn?
Da. În cazul persoanelor cu insomnie, frigul poate accentua dificultatea de a adormi sau de a menține somnul. În apneea de somn, temperaturile scăzute pot crește congestia nazală, îngreunând respirația și favorizând treziri mai frecvente.
Dormim mai bine iarna sau vara?
Depinde de fiecare persoană, însă, în general, iarna favorizează un somn mai profund, deoarece este mai ușor de menținut o temperatură scăzută în dormitor. Vara, temperaturile ridicate îngreunează disiparea căldurii, ceea ce duce la treziri mai frecvente și la un somn mai superficial.
Experții confirmă: depistarea precoce a cancerului pancreatic este rară, dar posibilă
