Adevărata „pastilă magică” pentru fitness: Somnul profund topește grăsimea și îți definește mușchii

Cercetătorii de la University of California, Berkeley au identificat mecanismul din creier care explică legătura dintre somnul profund și eliberarea hormonului de creștere. Descoperirea ar putea deschide calea către noi tratamente pentru tulburările de somn, bolile metabolice și afecțiunile neurodegenerative, precum Alzheimer și Parkinson, potrivit unui studiu publicat în revista Cell și preluat de Jurnalul.

Oamenii de știință știau de mai mult timp că hormonul de creștere este eliberat în special în timpul somnului profund, din faza non-REM. Până acum însă, mecanismul prin care creierul controlează acest proces nu era cunoscut. Cercetătorii au identificat un circuit neuronal și un mecanism de autoreglare care coordonează atât eliberarea hormonului de creștere, cât și relația acestuia cu ciclurile de somn și veghe.

Potrivit autorilor, descoperirea explică de ce lipsa somnului poate afecta dezvoltarea organismului, refacerea masei musculare, metabolismul grăsimilor și funcționarea creierului.

Hormonul de creștere contribuie la dezvoltarea oaselor și a masei musculare și are un rol important în reglarea metabolismului glucozei și al grăsimilor. După eliberare, acesta activează neuroni din locus coeruleus, o regiune cerebrală implicată în starea de veghe, atenție și procese cognitive.

Disfuncțiile acestei zone au fost asociate anterior cu boli neurologice și psihiatrice, inclusiv cu boala Alzheimer și boala Parkinson. Cercetătorii spun că un somn insuficient, pe termen lung, poate crește riscul de obezitate, diabet și boli cardiovasculare, tocmai din cauza perturbării eliberării hormonului de creștere.

Experimentele au fost efectuate pe șoareci. Oamenii de știință au monitorizat activitatea neuronală cu ajutorul unor electrozi implantați în creier și au stimulat anumite grupuri de neuroni din hipotalamus folosind impulsuri luminoase. Analiza a arătat că două tipuri de hormoni implicați în reglarea hormonului de creștere au comportamente diferite în funcție de faza somnului.

În timpul somnului REM, nivelurile ambilor hormoni cresc, favorizând eliberarea hormonului de creștere. În somnul non-REM, unul dintre acești hormoni scade, iar celălalt crește moderat, ceea ce determină un alt model de reglare.

Autorii au identificat și un mecanism de feedback prin care hormonul de creștere influențează, la rândul său, activitatea cerebrală și alternanța dintre somn și starea de veghe. Ei consideră că această descoperire ar putea contribui la dezvoltarea unor terapii noi pentru tulburările de somn și pentru afecțiuni asociate metabolismului sau sistemului nervos.

Cercetătorii subliniază însă că rezultatele provin din experimente realizate pe animale și sunt necesare studii suplimentare pentru a confirma dacă același mecanism funcționează identic și la oameni.