Mestecatul gumei timp de doar 5 minute poate îmbunătăți semnificativ memoria și concentrarea pentru următoarele 15-20 de minute, informează HotNews. Potrivit studiilor, această activitate simplă crește fluxul sanguin către creier, activează zonele responsabile pentru atenție și reduce stresul. Cercetătorii atrag însă atenția că efectele sunt mai puternice când mesteci guma înainte și nu în timpul activităților care necesită concentrare, iar aromele plăcute amplifică beneficiile.
Este de mentionat și faptul că mestecatul alimentelor mai dure stimulează producția de glutation, un antioxidant necesar pentru creier, având efecte cognitive superioare față de gumă. Așa că nu e de mirare că ai tendința să ronțăi covrigei sau alune în momentele de stres intens.
Mai concentrat după doar 5 minute de mestecat
Mestecatul gumei înainte de a începe o activitate care necesită atenție sporită pare să fie o strategie eficientă. Un studiu publicat în jurnalul Appetite a scos la iveală că persoanele care mestecau gumă timp de 5 minute înainte de a fi supuse unor teste cognitive, au obținut rezultate mai bune. E de menționat însă că aceste beneficii persistă doar în primele 15-20 de minute ale testării.
„Beneficiile cognitive apar datorită stării de vigilență sporită produsă de mestecat. Aceste efecte pozitive se mențin într-o fereastră optimă de aproximativ 15-20 de minute după încetarea mestecatului, interval în care creierul funcționează la parametri superiori, după care revine treptat la nivelurile obișnuite de activitate,” explică cercetătorii în studiul lor.
În schimb, mestecatul gumei în timpul sarcinilor cognitive nu produce aceleași rezultate pozitive. Motivul? Resursele de atenție trebuie să fie împărțite între sarcina cognitivă și procesul de mestecare, lucru care poate duce la interferențe, mai ales la începutul activității.
Mestecatul gumei poate crește productivitatea la locul de muncă
Un studiu realizat asupra personalul universitar a demonstrat că mestecatul gumei în timpul zilei de lucru a dus la o productivitate mai mare și mai puține probleme cognitive.
Același studiu a arătat un nivel crescut de cortizol dimineața la persoanele care mestecau gumă. Cortizolul, deși asociat adesea cu stresul, are și un rol important în menținerea energiei și vigilenței în prima parte a zilei.
„Mestecatul gumei poate contracara scăderea nivelului de vigilență, sugerând astfel că această activitate contribuie la îmbunătățirea performanței profesionale,” afirmă cercetătorii.
Pe lângă efectele asupra atenției și memoriei, mestecatul gumei pare să aibă beneficii pentru starea psihică generală. Persoanele care mestecă gumă în mod obișnuit raportează un nivel mai scăzut de stres, conform cercetării.
Mestecatul gumei a redus semnificativ stresul, anxietatea și depresia, atât în rândul cadrelor universitare, cât și al studenților.
De asemenea, cercetările realizate pe un eșantion de pacienți cu depresie ușoară până la moderată, au evidențiat o ameliorare mai pronunțată a simptomelor atunci când tratamentul antidepresiv a fost administrat concomitent cu guma de mestecat, în comparație cu utilizarea exclusivă a medicației.
Ce se întâmplă în creier când mesteci gumă
Mestecatul activează mai multe regiuni din creier esențiale pentru procesarea cognitivă, inclusiv hipocampul și cortexul prefrontal, potrivit unui studiu publicat în BioMed Research International.
Această activitate crește fluxul sanguin cerebral, ritmul cardiac și tensiunea arterială. Modificările produse, deși moderate ca amploare (o creștere a ritmului cardiac de aproximativ 9-10 bătăi pe minut), sunt suficiente pentru a stimula memoria și funcționarea cognitivă.
Atunci când neurologii au măsurat activitatea electrică a creierului, au observat modificări concrete în timpul mestecatului. Una dintre acestea privește așa-numitul „potențial P300” – un semnal electric care apare în creier la aproximativ 300 de milisecunde după detectarea unui stimul important. După mestecatul gumei, creierul participanților a generat acest semnal mai rapid, lucru care indică o capacitate îmbunătățită de a procesa și răspunde la informații din mediul înconjurător.
O altă schimbare semnificativă a fost creșterea „puterii beta” în regiunile frontale și temporale ale creierului. Undele beta sunt asociate cu starea de concentrare activă și procesarea informației. Faptul că ele s-au intensificat după ce participanții au terminat sarcini care necesitau atenție susținută arată că mestecatul gumei a ajutat creierul să mențină un nivel optim de activare, contracarând oboseala mentală care apare de obicei după perioade lungi de concentrare.
Un alt studiu din 2024 publicat în Nutritional Neuroscience a arătat o activare crescută a rețelei fronto-parietale în timpul mestecatului gumei față de mestecatul simulat. Această rețea neuronală este strâns legată de procesele de atenție și procesare a informațiilor.
Aroma contează la fel de mult
Aroma gumei pare să amplifice efectele pozitive asupra creierului. Cercetătorii au descoperit diferențe ale activității electrice a creierului (în benzile alfa, beta și theta) care indicau o excitare crescută după ce participanții mestecau gumă aromată, comparativ cu o gumă fără aromă.
Un experiment în care au fost comparate efectele specifice ale diferitelor tipuri de gumă a scos la iveală că participanții care au mestecat gumă cu aromă de mentă au avut o capacitate superioară de menținere a atenției timp îndelungat, în timp ce aroma de fructe a îmbunătățit preponderent memoria de scurtă durată.
Tehnicile avansate de scanare a creierului au arătat că guma cu gust dulce și aromă de lămâie intensifică fluxul sanguin cerebral cu 25% în regiunile prefrontale, comparativ cu doar 10% în cazul gumei fără aromă.
„Creșterea perfuziei cerebrale înseamnă mai mult oxigen și glucoză pentru neuroni. Regiunile implicate în atenție și memorie primesc astfel combustibilul necesar pentru a funcționa la capacitate maximă,” clarifică autorii studiului.
Cercetătorii au încercat să îmbunătățească și mai mult efectele gumei prin adăugarea unor ingrediente speciale. Studiul din 2024 publicat în Nutritional Neuroscience a testat o gumă funcțională care conținea extract de Rhodiola rosea și vitamine din complexul B, comparând-o cu o gumă obișnuită și un placebo.
Rhodiola rosea este cunoscută pentru capacitatea de a reduce oboseala mentală și de a îmbunătăți funcția psihomotorie. Vitaminele B au fost aprobate de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară datorită rolului lor în menținerea unui sistem nervos sănătos.
Rezultatele studiului au arătat că atât guma funcțională, cât și cea obișnuită au redus erorile din cadrul testelor de vigilență, comparativ cu placebo. Însă, adăugarea ingredientelor speciale nu a produs beneficii suplimentare față de guma aromată obișnuită.
Mestecatul alimentelor dure, mai benefic decât mestecatul gumei
În ciuda beneficiilor cognitive ale gumei de mestecat, cercetările recente arată că mestecatul unor materiale mai dure ar putea fi chiar mai eficient. Un studiu publicat în Frontiers in Systems Neuroscience a comparat efectele mestecatului gumei cu cele ale mestecatului lemnului.
Cercetătorii au lucrat cu 52 de studenți din Coreea de Sud, împărțiți în două grupuri. Un grup a mestecat gumă, celălalt a mestecat bețișoare mici de lemn, similare bețelor de înghețată. După cinci minute, grupul care a mestecat lemn a prezentat cantități semnificativ mai mari de glutation în cortexul cingulat anterior (o regiune a creierului implicată în procese cognitive și emoționale).
Același grup a obținut și rezultate mai bune la testele de memorie. Cercetătorii au concluzionat: „Având în vedere că în prezent nu există medicamente pentru creșterea nivelurilor de glutation în creier, constatările noastre arată că mestecatul unui material moderat de dur ar putea fi o practică eficientă. Pe baza acestor rezultate, consumul de alimente mai dure ar putea îmbunătăți apărarea antioxidantă a creierului prin niveluri ridicate de glutation.”
Glutationul neutralizează radicalii liberi, protejează împotriva inflamației și neurotoxicității și susține sănătatea mitocondrială și funcția neuronală. Scăderea nivelului de glutation în creier este asociată cu boli neurodegenerative precum Parkinson, Alzheimer și scleroza multiplă.
Legătura dintre sănătatea orală și funcția cognitivă
Conform International Journal of Medical Sciences, abilitatea de a mesteca adecvat este vitală pentru menținerea unei diete sănătoase și păstrarea funcției cognitive la persoanele în vârstă.
Procesul de mestecare transmite informații senzoriale importante către hipocamp, regiunea creierului responsabilă pentru memorie și învățare. În plus, studiile au identificat pierderea dinților ca factor major de risc pentru boala Alzheimer, subliniind conexiunea strânsă dintre sănătatea orală și cea a creierului.
