Oamenii îmbătrânesc dramatic în două etape

Timpul înaintează previzibil, dar îmbătrânirea biologică în niciun caz nu este constantă, potrivit unui nou studiu al Facultății de Medicină a Universității Stanford din SUA. 

Dacă ați observat o acumulare bruscă de riduri, dureri sau o senzație generală de îmbătrânire aproape peste noapte, în spatele constatării ar putea exista o explicație științifică. 

La anumite vârste, intervin schimbări biomoleculare masive - cercetările sugerează că, în loc să fie un proces lent și constant, îmbătrânirea are loc în cel puțin două etape accelerate, care se petrec „ca o izbucnire a îmbătrânirii“. 

Creștere bruscă a problemelor de sănătate

Descoperirile recente ale unor cercetători americani, care sugerează că îmbătrânirea nu este un proces lent și constant, ar putea explica creșterile bruște ale problemelor de sănătate ivite la anumite vârste.

Studiul revoluționar al unei echipe de oameni de știință, care a urmărit și evaluat mii de molecule la diferite la persoane cu vârste cuprinse între 25 și 75 de ani, a detectat două valuri majore de schimbări legate de etate în jurul vârstelor de 44 și 60 de ani. Constatările ar putea explica de ce creșterile bruște ale anumitor probleme de sănătate, inclusiv problemele musculo-scheletice și bolile cardiovasculare, apar la anumite vârste.

O izbucnire majoră de schimbări dramatice

„Nu ne schimbăm doar treptat în timp. Există niște praguri de schimbări cu adevărat dramatice, care se petrec ca o izbucnire a îmbătrânirii”, a declarat autorul principal al studiului, profesorul Michael Snyder, doctor în științe medicale, doctor în filosofie, genetician, lider global în domeniul genomicii funcționale și  proteomicii, director al Centrului pentru Genomică și Medicină Personalizată de la Universitatea Stanford din SUA. - „Se pare că în jurul vârstei de 44 de ani intervine o perioadă de schimbări majore. La fel se întâmplă și la vârsta de aproximativ 60 de ani, iar modificările intervenite au loc indiferent de clasa de molecule pe care o analizezi.”

Prof. dr. Michael Snyder și colegii săi au fost inspirați să analizeze rata schimbărilor moleculare și microbiene de observația că riscul de a dezvolta multe boli legate de vârstă nu crește treptat, odată cu anii. Un studiu anterior, desfășurat de cercetătorii de la Stanford pe același grup de voluntari, relevase deja existența a patru tipare de îmbătrânire distincte, care arată că rinichii, ficatul, metabolismul și sistemul imunitar al oamenilor îmbătrânesc în ritmuri diferite la diferite persoane.

108 voluntari, 7 ani, 135.000 de molecule 

Cercetarea a urmărit 108 voluntari, care au predat probe de sânge și scaun, precum și tampoane cutanate, orale și nazale la fiecare câteva luni, pe parcursul a șapte ani. Pentru a înțelege mai bine biologia îmbătrânirii, cercetătorii au evaluat 135.000 de molecule diferite (ARN, proteine ​​și metaboliți) și microbi (bacteriile, virusurile și ciupercile aflate în intestinele și pe pielea participanților la studiu).

Majoritatea covârșitoare a moleculelor și microbilor nu s-au modificat într-un mod gradual, cronologic. Când oamenii de știință au căutat grupurile de molecule cu cele mai mari modificări cantitative, au descoperit că aceste transformări au avut loc cel mai mult în două perioade de timp: când participanții la studiu aveau circa 44 de ani și, ulterior, când aveau în jur de 60 de ani.

Vârful de îmbătrânire și perimenopauza

Vârful de îmbătrânire de la mijlocul intervalului de vârstă 40-50 a fost neașteptat și, inițial, s-a presupus a fi rezultatul schimbărilor perimenopauzale la femei, care au distorsionat rezultatele pentru întregul grup. Dar datele au arătat că modificări similare se produceau și la bărbații de peste 40 de ani.

„Acest lucru sugerează că, deși menopauza sau perimenopauza pot contribui la schimbările observate la femeile de 45 de ani, există, probabil, și alți factori mai semnificativi care influențează aceste modificări atât la bărbați, cât și la femei”, a declarat dr. Xiaotao Shen, profesor asociat la Universitatea Stanford și la Universitatea Tehnologică Nanyang din Singapore, prim autor al studiului.

Primul și ce de-al doilea val de schimbări

Primul val de schimbări - la 44 de ani - a inclus molecule legate de bolile cardiovasculare și capacitatea de a metaboliza cafeina, alcoolul și lipidele. Al doilea val de schimbări - la 60 de ani - a inclus molecule implicate în reglarea imunității, metabolismul carbohidraților și funcția renală. Moleculele legate de îmbătrânirea pielii și a mușchilor s-au modificat la ambele valuri. 

Modelul se potrivește cu dovezile anterioare conform cărora riscul multor boli legate de vârstă nu crește treptat, riscul de Alzheimer și boli cardiovasculare înregistrând o creștere abruptă după 60 de ani. De asemenea, este posibil ca unele dintre schimbări să fie legate de stilul de viață sau de factori comportamentali. De exemplu, schimbarea metabolismului alcoolului ar putea rezulta și dintr-o creștere a consumului de alcool la mijlocul intervalului 40-50 de ani, care poate fi o perioadă stresantă a vieții.

Rata îmbătrânirii biologice și stilul de viață

Deși multe cercetări s-au concentrat de-a lungul timpului asupra modului în care diferite molecule cresc sau scad pe măsură ce îmbătrânim și asupra modului în care vârsta biologică poate diferi de vârsta cronologică, foarte puține au analizat rata îmbătrânirii biologice. Faptul că atât de multe schimbări dramatice se produc la începutul palierului 60-70 de ani nu este surprinzător, a spus prof. Snyder, deoarece statisticile dovedesc că multe riscuri de boli și alte fenomene legate de vârstă cresc în acel moment al vieții.

Descoperirile ar putea ajuta la conceperea unor intervenții în regimul de viață, cum ar fi creșterea exercițiilor fizice în perioadele de pierdere musculară mai rapidă, au spus autorii. „Cred cu tărie că ar trebui să încercăm să ne ajustăm stilul de viață cât suntem încă sănătoși”, a spus prof. dr Michaele Snyder. 

75 - un al treilea posibil prag de îmbătrânire 

Un studiu anterior celui de la Stanford, realizat de cercetători din Germania și Statele Unite, a constatat că există un alt „val” de îmbătrânire în jurul vârstei de 75 de ani, dar cele mai recente cercetări nu au putut confirma aceste constatări din cauza intervalului de vârstă limitat al cohortei din studiu, a declarat dr. Shen.

În ceea ce privește concluziile lor, cercetătorii recomandă schimbări ale stilului de viață, cum ar fi exercițiile fizice și reducerea semnificativă a consumului de alcool atunci când se apropie acești ani cruciali, 44 și, apoi, 60. De asemenea, prof. Snyder a sfătuit persoanele care se apropie de 60 de ani să își monitorizeze aportul de carbohidrați și să bea multă apă pentru a ajuta funcția renală. „Aveți mult mai multă grijă de voi înșivă în anumite momente ale vieții!” - este sfatul dat, la rândul său, de dr. Xiaotao Shen.