Studii recente arată că femeile petrec, în medie, 303 minute pe zi pentru treburile casnice, în timp ce bărbații doar 77 de minute. Acest dezechilibru semnificativ poate genera stres, dar cine este cu adevărat factorul mai stresant: bărbații sau copiii?
Stresul matern apare din încercarea constantă de a jongla între muncă, treburile casnice și îngrijirea copiilor – presiunile vieții moderne cer mamelor să gestioneze mai multe roluri simultan, ceea ce poate duce la stres copleșitor.
Acest stres afectează atât sănătatea mintală a mamei, cât și relațiile familiale, având consecințe negative asupra copilului și asupra familiei în ansamblu.
Implicarea tatălui în creșterea copiilor poate fi o soluție importantă pentru reducerea stresului matern. Studiul „Father Involvement and Maternal Stress: The Mediating Role of Coparenting” arată că o participare activă a tatălui la activitățile legate de copil scade povara asupra mamei și contribuie la o sănătate mintală mai bună și la niveluri mai scăzute de stres. Totuși, calitatea implicării tatălui contează: dacă acesta se implică fără sprijin reciproc în co-parenting, mama poate simți că abilitățile ei parentale sunt criticate, ceea ce crește stresul.
Mai mult, partenerii pot fi adesea mai stresanți pentru femei decât copiii, conform articolului „Men stress women out more than kids”. Certurile constante, lipsa suportului și deconectarea emoțională pot amplifica stresul feminin mai mult decât provocările parentingului.
Co-parentingul de calitate joacă un rol esențial în reducerea stresului: atunci când părinții își împart responsabilitățile și se susțin reciproc, nivelul de stres matern scade semnificativ, în timp ce conflictele legate de rolurile parentale îl cresc.
Stresul poate veni atât din partea copiilor, cât și a partenerilor, însă natura lui diferă semnificativ. Stresul generat de copii apare de obicei din nevoia de îngrijire constantă, gestionarea crizelor de furie și asigurarea bunăstării lor. Acest tip de stres, deși intens, poate fi atenuat prin suport adecvat și strategii eficiente de parenting.
În schimb, stresul provocat de parteneri este adesea mai complex și mai subtil. Conflictele emoționale, lipsa suportului și așteptările neîndeplinite pot fi dificil de gestionat și afectează pe termen lung sănătatea mintală. Atunci când partenerii nu contribuie echitabil la treburile casnice și la creșterea copiilor, povara stresului asupra femeilor crește considerabil și persistă.
Presiunile sociale amplifică acest dezechilibru. Rolurile tradiționale de gen plasează majoritatea responsabilităților domestice și parentale pe umerii femeilor, chiar și atunci când acestea lucrează full-time. Această dublă povară generează frustrare și stres suplimentar.
Pentru a reduce stresul, câteva strategii eficiente includ promovarea împărțirii echitabile a responsabilităților, îmbunătățirea calității co-parentingului prin comunicare deschisă și sprijin reciproc, accesarea consilierii de cuplu sau a cursurilor de parenting și construirea unei rețele de suport formată din familie și prieteni.
Astfel, atât copiii, cât și partenerii pot fi surse majore de stres, însă partenerii tind să fie mai provocatori din cauza complexității dinamicului emoțional și relațional. Co-parentingul eficient și împărțirea echitabilă a responsabilităților pot reduce considerabil povara stresului, sprijinind sănătatea mintală și armonia în familie.
Atât partenerii, cât și copiii pot fi surse de stres, dar natura acestui stres diferă. Stresul provenit de la copii apare adesea din cerințele îngrijirii, gestionarea crizelor de furie și asigurarea bunăstării lor. Deși intens, acest stres poate fi redus prin sprijin adecvat și strategii eficiente de parenting.
Stresul provenit de la parteneri este însă mai complex și insidios. Conflictele relaționale, lipsa de sprijin și așteptările neîndeplinite pot fi mai greu de gestionat și rezolvat.
Când partenerii nu contribuie în mod egal la responsabilitățile gospodărești și de îngrijire a copiilor, se adaugă povara stresului asupra femeilor. Acest tip de stres nu se ameliorează rapid și poate persista, afectând sănătatea mentală și bunăstarea generală.
Așteptările societale au un impact semnificativ asupra stresului resimțit de femei. Rolurile tradiționale de gen plasează majoritatea responsabilităților casnice și de îngrijire a copiilor asupra femeilor, chiar și atunci când acestea lucrează cu normă întreagă.
Această dublă povară conduce la niveluri mai ridicate de stres. Discrepanța dintre așteptările societale și sprijinul real primit de la parteneri poate genera frustrare și stres suplimentar.
Promovarea împărțirii egale a responsabilităților: Încurajați tații să participe activ și suportiv la îngrijirea copiilor și la treburile casnice, într-un mod colaborativ, fără a submina eforturile mamei.
Îmbunătățirea calității co-parentingului: Construiți o relație cooperantă între părinți, cu comunicare deschisă, obiective comune și sprijin reciproc, reducând astfel stresul matern.
Apelarea la ajutor profesional: Consilierea de cuplu și cursurile de parenting oferă instrumente și strategii pentru îmbunătățirea co-parentingului și relațiilor de parteneriat.
Rețele de sprijin: Dezvoltați un cerc puternic de familie și prieteni care să ofere resurse suplimentare și sprijin emoțional, diminuând povara stresului.
Atât bărbații, cât și copiii pot fi surse semnificative de stres pentru femei, dar partenerii tind să fie mai stresanți din cauza complexității emoționale și relaționale.
Co-parenting-ul eficient și împărțirea echitabilă a responsabilităților sunt esențiale pentru reducerea stresului.
Prin cultivarea unor relații suportive și contestarea rolurilor tradiționale de gen, femeile pot diminua povara stresului, îmbunătățind sănătatea mentală și dinamica familială.
10 cele mai sănătoase ceaiuri pe care să le consumi în fiecare zi
