5 mituri frecvente despre screeningul pentru cancerul de sân

screening cancer de sân

Screeningul pentru cancerul de sân este esențial pentru depistarea bolii în stadii incipiente, când tratamentul poate fi mai eficient și poate preveni progresia acesteia. Cu toate acestea, numeroase mituri și informații greșite îi fac pe oameni să amâne sau să evite investigațiile recomandate. În acest articol, analizăm cinci dintre cele mai frecvente concepții greșite despre screeningul pentru cancerul de sân și ce arată cercetările științifice.

1. Ai nevoie de screening doar dacă ai antecedente familiale de cancer de sân
Screeningul pentru cancerul de sân este recomandat femeilor în general, nu doar celor care au rude diagnosticate cu această boală. Peste 80% dintre cazurile de cancer de sân apar la femei fără antecedente familiale de cancer mamar. Un studiu a constatat că majoritatea participantelor diagnosticate cu această afecțiune nu aveau rude care să fi avut aceeași boală.

Cercetările arată că doar 5–10% dintre cazurile de cancer de sân sunt ereditare. Majoritatea cazurilor ereditare sunt asociate cu mutații genetice, a căror apariție poate fi influențată și de factori de mediu și de stilul de viață. Prin urmare, este important ca fiecare femeie să discute cu medicul despre screeningul pentru cancerul de sân și investigațiile potrivite în funcție de riscul individual.

Femeile cu antecedente familiale de cancer de sân sau cu alți factori de risc pot avea nevoie să înceapă screeningul înainte de vârsta de 40 de ani. De aceea, experții recomandă evaluarea riscului individual până la vârsta de 25 de ani, pentru a stabili când ar trebui începută mamografia de screening și dacă sunt necesare investigații suplimentare, precum RMN-ul mamar sau ecografia.

2. Mamografiile te expun la niveluri periculoase de radiații
Majoritatea programelor de screening pentru cancerul de sân includ mamografia, o investigație radiologică ce oferă imagini ale țesutului mamar. La fel ca alte investigații imagistice, mamografia utilizează o cantitate mică de radiații pentru a obține aceste imagini.

Mamografia folosește radiații ionizante, care sunt prezente în mod natural în mediul înconjurător. O persoană este expusă, în medie, la aproximativ 3 milisievert (mSv) de radiații pe an. O mamografie standard bidimensională (2D) presupune o expunere de aproximativ 0,28 mSv, în timp ce mamografia tridimensională (3D), care oferă imagini mai detaliate, implică aproximativ 0,34 mSv.

Este adevărat că mamografia presupune expunerea la o doză redusă de radiații. Totuși, medicii și cercetătorii sunt de acord că beneficiile acestei investigații depășesc cu mult riscurile. Riscul asociat unui cancer de sân nediagnosticat este mult mai mare decât riscul asociat dozei reduse de radiații utilizate în timpul mamografiei.

O analiză a constatat că una din zece femei va fi diagnosticată cu cancer de sân de-a lungul vieții. În schimb, riscul de a dezvolta cancer de sân din cauza radiațiilor utilizate la mamografie este estimat la aproximativ un caz la 1.000 de femei, pe parcursul a 34 de ani de screening. Dacă te îngrijorează expunerea la radiații, discută cu medicul despre beneficiile și riscurile investigației în cazul tău.

3. Ai nevoie de screening doar dacă descoperi un nodul la sân
Un nodul mamar este unul dintre cele mai frecvente semne ale cancerului de sân. Totuși, scopul mamografiei de screening este depistarea bolii în stadii incipiente, înainte ca tumora să poată fi simțită la palpare și înainte ca boala să se extindă la ganglionii limfatici. Nu aștepta apariția simptomelor pentru a face investigațiile recomandate.

Femeile care participă regulat la screeningul pentru cancerul de sân au un risc semnificativ mai mic de a muri din cauza acestei boli decât cele care fac investigațiile doar ocazional. Mamografia poate detecta cancerul de sân cu până la trei ani înainte ca un nodul să devină palpabil. Diagnosticul precoce și inițierea la timp a tratamentului sunt, de regulă, asociate cu un prognostic mai bun.

4. Dacă faci mamografii periodic, ești în siguranță
Deși mamografiile sunt foarte eficiente în detectarea semnelor de cancer, ele nu pot identifica toate cazurile. Uneori, rezultatul poate fi fals negativ, ceea ce înseamnă că femeia are cancer de sân, dar acesta nu este vizibil pe mamografie. Cercetările arată că mamografiile pot rata până la 20% dintre cazurile de cancer de sân.

Femeile cu sâni denși prezintă un risc mai mare ca anumite tumori să nu fie vizibile la mamografie. Un studiu a constatat că femeile cu țesut mamar foarte dens pot avea nevoie și de investigații suplimentare prin rezonanță magnetică (RMN). În funcție de situație, ecografia mamară sau mamografia cu substanță de contrast pot reprezenta alternative ori investigații complementare. Discută cu medicul despre cea mai potrivită strategie de screening, mai ales dacă ai sânii denși.

5. Termografia poate înlocui mamografia
Termografia este o investigație imagistică ce utilizează variațiile de temperatură ale țesuturilor pentru a identifica posibile modificări asociate cancerului. Cu toate acestea, dovezile științifice privind eficiența sa sunt insuficiente.

Deși poate părea o metodă de screening mai confortabilă, termografia nu este o metodă validată pentru diagnosticarea cancerului de sân. În prezent, medicii și cercetătorii nu o recomandă ca alternativă la mamografie pentru depistarea acestei boli.

Cancerul de sân este al doilea cel mai frecvent tip de cancer la femeile din Statele Unite și a doua cauză de deces prin cancer în anumite grupuri de femei.

Recomandări privind screeningul pentru cancerul de sân
Recomandările privind screeningul pot varia în funcție de istoricul medical, antecedentele familiale și alți factori de risc. Specialiștii în imagistica sânului recomandă ca femeile cu risc mediu să înceapă screeningul până la vârsta de 40 de ani și să efectueze ulterior mamografii anual. În funcție de nivelul individual de risc, unele femei pot avea nevoie de mamografii și, eventual, de RMN sau ecografie înainte de această vârstă.

Mamografiile pot salva vieți. De aceea, este important să discuți cu medicul despre orice întrebare sau îngrijorare legată de screening și să stabilești împreună cu acesta investigațiile potrivite pentru tine.
 

Articole similare

Ce ajută la calmarea iritației vaginale?

12 oct 2026
Iritația vaginală poate provoca disconfort, precum senzația de arsură, uscăciune sau mâncărime, fiind adesea cauzată de infecții, alergii sau menopauză. Acest articol prezintă metode de...

Simptomele bolilor vezicii biliare

17 sep 2026
Afecțiunile vezicii biliare pot provoca durere în partea dreaptă sus a abdomenului, însoțită de simptome precum greață și icter (îngălbenirea pielii și a albului ochilor). În funcție de...

Inovații biotech care ne-ar putea schimba viața

05 oct 2026
Biotehnologia pare că a depășit cu maturitate faza în care se concentra doar pe tratamente spectaculoase pentru boli rare sau pe experimente de laborator care par desprinse din science-fiction....

Laringita este contagioasă? Ce trebuie să știi

05 oct 2026
Laringita poate fi contagioasă atunci când este cauzată de o infecție virală, precum răceala sau gripa. În schimb, cauzele neinfecțioase, cum ar fi suprasolicitarea vocii, nu se transmit de la...