Pot exercițiile fizice să schimbe ADN-ul? Răspunsul ştiinţei

iStock-1309608690.jpg
celule, adn digital

Pentru un studiu danez, activităţi precum alergarea, înotul, ciclismul şi canotajul afectează ADN-ul.

Este cunoscut faptul că exerciţiile fizice regulate au efecte pozitive asupra sănătăţii şi reduce riscul apariţiei aproape tuturor bolilor cronice. Dar, poate antrenamentul în mod constant să aibă un efect şi asupra ADN-ului? Răspunsul este da, dar cu câteva precizări.

Potrivit unui studiu de acum câţiva ani, chiar şi doar câteva minute de exerciţii relativ intense, cum ar fi alergarea, înotul, ciclismul şi canotajul pot acţiona asupra ADN-ului, îmbunătăţind unele funcţii care ajută la arderea grăsimilor şi zahărului şi susţin organismul. Dar asta nu înseamnă că antrenamentul ne schimbă codul ADN sau genetica.

Mai degrabă, exerciţiile fizice regulate stau la baza unei schimbări chimice temporare numită metilare, în care un anumit compus chimic se ataşează la exteriorul catenei de ADN.

ADN-ul conţine codul genetic pe care organismul îl foloseşte pentru a produce proteine, iar metilarea modifică viteza cu care acestea pot fi produse de gene. În acest sens, însă, se poate spune că exerciţiul aduce o schimbare epigenetică asupra ADN-ului.

Descoperirea a fost realizată prin analiza unui grup de tineri voluntari printr-un program de exerciţii de rezistenţă de şase săptămâni. Înainte şi după exerciţiu, cercetătorii au făcut o biopsie a muşchiului coapsei tuturor participanţilor pentru a vedea dacă au apărut modificări în semnătura epigenetică a ADN-ului lor, în urma antrenamentului.

Rezultatul a confirmat bănuielile: după finalizarea programului de antrenament de rezistenţă, structura multor potenţiatori din muşchiul scheletic a fost alterată. Şi prin legarea acestor potenţiatori la o serie de baze de date genetice, ei au descoperit că mulţi dintre ei au fost identificaţi ca „puncte fierbinţi” asociate cu bolile umane.

Acest lucru ne-ar face să credem că schimbările benefice induse de exerciţiul fizic protejează împotriva dezvoltării diferitelor boli. „Datele noastre – explică Kristine Williams, autorul principal al studiului – oferă dovezi ale unei legături funcţionale între recablarea epigenetică a intensificatorilor pentru a controla activitatea acestora după exerciţiu şi modularea riscului de îmbolnăvire la om”:

Asta nu este tot: cercetătorii au descoperit, de asemenea, că exerciţiile fizice aduce beneficii organelor îndepărtate de muşchi, cum ar fi creierul. Acest lucru ar putea însemna că efectele pozitive ale exerciţiului se extind dincolo de muşchi, spun oamenii de ştiinţă, ajutând organismul să prevină multe boli, inclusiv cele degenerative.

Articole similare

O genă editată promite vindecarea cancerului

20 aug 2025
CCRISPR/Cas9, supranumită foarfeca genetică - o tehnologie revoluționară de editare a genomului care permite identificarea și modificarea precisă a secvențelor specifice de ADN, a identificat...

Descoperire anti-îmbătrânire în China

22 iun 2025
O echipă de cercetători chinezi a creat un nou tip de celule anti-îmbătrânire prin editare genetică, denumite „senescence-resistant human mesenchymal progenitor cells” (SRCs). Aceste...

Tehnici de relaxare susținute de experți

18 sep 2025
Zilele noastre sunt pline de stimuli, iar stresul face parte din peisajul cotidian. Partea bună este că stresul nu e întotdeauna dușmanul — uneori chiar ne ajută să ne mobilizăm. Iar când...

Cum să ne reprogramăm ritmul îmbătrânirii?

07 mar 2026
Este procesul de îmbătrânire inevitabil? Da, dar... Longevitatea nu este nici pe departe un atribut care ține de moștenire, noroc sau bogăție și se poate dobândi mult mai ușor într-o...