Se poate trăi fără nicio durere?

● O viață fără nicio durere este un ideal aproape imposibil de atins. Dar o viață în care durerea nu dictează unde mergem, cum dormim, cât muncim sau cât timp petrecem alături de cei dragi este un obiectiv medical realist în tot mai multe situații.

● „M-a tras curentul.” „E de la cervicală.” „Așa e la vârsta mea.” De câte ori nu am auzit că durerea este pusă pe seama unor astfel de cauze? Și, mai ales, de câte ori nu am văzut și soluția aparentă: un antiinflamator aflat la îndemână? Numai că durerea nu este întotdeauna un inconvenient trecător, dar nici o sentință inevitabilă a înaintării în vârstă. Aceasta este premisa terapiei moderne a durerii, o disciplină consacrată de decenii în marile sisteme medicale internaționale, dar încă insuficient cunoscută în România.

● Format inclusiv în sistemul medical american, dr. Ovidiu Palea, unul dintre puținii medici care au adus în practica medicală românească terapia intervențională a durerii, radiografiază durerea din cele mai importante unghiuri pentru cititorii Longevity.

Durerea, o experiență individuală

 Domnule doctor, se poate trăi fără nicio durere, indiferent de vârstă? 

 Dr. Ovidiu Palea ● În principiu, da, se poate trăi fără durere indiferent de vârstă, însă este destul de puțin probabil, mai ales în cazul generațiilor actuale. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, crește posibilitatea de a ne confrunta cu dureri fizice, probleme de sănătate sau chiar cu suferință emoțională. De aceea, cred că persoanele care ajung la vârste înaintate fără să experimenteze deloc durerea sunt mai degrabă excepții decât regula. Așa stând lucrurile, este important să învățăm să o gestionăm și să nu îi permitem să ne definească viața. Nu putem garanta absența absolută a durerii, dar putem obține, în foarte multe cazuri, un nivel de confort compatibil cu o viață normală și activă, indiferent de vârstă.

 Când devine așa-zisa durere obișnuită un motiv de îngrijorare?

 Dr. Ov. Palea ● O durere care la început poate părea obișnuită devine motiv de îngrijorare atunci când începe să afecteze calitatea vieții. De exemplu, când te împiedică să faci lucrurile care îți plac, să faci mișcare, să muncești, să dormi bine sau să petreci timp cu cei dragi. În momentul în care ești nevoit să îți adaptezi sau chiar să îți limitezi viața din cauza durerii, este momentul să îi cauți cauza, nu doar să te străduiești să o suporți. În practica terapiei durerii, regula de bază este simplă: durerea trecătoare, proporțională și în regresie poate fi observată, dar durerea persistentă, progresivă sau atipică merită întotdeauna investigată.

 Ce alternative la medicamente pot ajuta în controlul durerii cronice?

 Dr. Ov. Palea ● În primul rând, fizioterapia și kinetoterapia. Sunt probabil cele mai importante alternative atunci când vorbim despre controlul durerii cronice pe termen lung. Dar ele necesită timp, consecvență și implicare din partea pacientului. Poate fi vorba, uneori, de trei ședințe pe săptămână, timp de luni de zile, iar în anumite situații, exercițiile și recuperarea trebuie continuate pe termen foarte lung sau chiar toată viața. Din păcate, mulți pacienți își doresc o soluție rapidă și renunță atunci când nu văd rezultate imediate. O altă categorie o reprezintă intervențiile minim invazive, care pot fi luate în calcul atunci când tratamentul conservator nu mai este suficient sau nu a dat rezultatele dorite. Aici intervine terapia durerii intervențională, care are o gamă foarte largă de proceduri: de la infiltrații și proceduri pentru blocarea sau reducerea transmiterii durerii, până la ablații ale nervilor care conduc durerea, tratamente intervenționale pentru anumite tumori, cimentări vertebrale sau proceduri endoscopice spinale. Multe dintre acestea se pot realiza cu anestezie locală sau sedare minimă și pot duce la o ameliorare semnificativă a durerii. Așadar, controlul durerii cronice nu înseamnă întotdeauna medicație. De multe ori, combinația dintre recuperare, schimbarea stilului de viață - exercițiu fizic adaptat, îmbunătățirea somnului, gestionarea stresului - și, atunci când este cazul, proceduri intervenționale poate oferi rezultate mult mai bune à la longue. 

 Când este recomandată gheața și când e bună căldura pentru domolirea durerii?

 Dr. Ov. Palea ● În general, în cazul unei dureri apărute în urma unui traumatism recent, gheața este alegerea potrivită, mai ales în primele ore. Ea poate reduce temporar durerea și poate limita inflamația și edemul local. Căldura este mai utilă, de regulă, în durerile cronice, în special când există contractură musculară sau rigiditate. Prin creșterea fluxului sanguin local și relaxarea musculaturii, căldura poate contribui la diminuarea durerii și la îmbunătățirea mobilității. Totuși, nu este o regulă absolută. În cazul unei inflamații acute importante, al unei infecții sau al anumitor afecțiuni reumatice, căldura poate să nu fie recomandată și chiar poate accentua simptomele. De aceea, cel mai important este să înțelegem cauza durerii înainte de a decide dacă folosim gheață sau căldură.

 Ce greșeli fac oamenii atunci când iau calmante fără să le fi fost prescrise de medic?

 Dr. Ov. Palea ● Una dintre cele mai frecvente greșeli este amestecarea medicamentelor, mai ales a antiinflamatoarelor. Unii oamenii iau simultan două antiinflamatoare diferite, crezând că astfel vor obține un efect mai puternic, însă de cele mai multe ori cresc riscul de reacții adverse. Pot apărea probleme digestive, precum gastrită sau ulcer, dar și alte complicații, în funcție de medicament și de starea de sănătate a persoanei. O altă greșeală frecventă este depășirea dozei recomandate în încercarea de a scăpa mai repede de durere. Uneori oamenii nu realizează că medicamente diferite conțin aceeași substanță activă. Un calmant luat fără recomandare pare un lucru banal, dar nu este lipsit de riscuri. Contează ce medicament iei, în ce doză, cât timp îl iei și ce alte tratamente sau afecțiuni ai. De aceea, dacă durerea persistă și simți nevoia să iei calmante în mod repetat, este mai important să cauți cauza durerii decât să crești doza sau să combini medicamente.

 Ce ar trebui să știm înainte de a lua „banalele“ antiinflamatoare?

 Dr. Ov. Palea ● În primul rând, trebuie știut că antiinflamatoarele nu sunt medicamente complet inofensive, chiar dacă sunt accesibile și utilizate frecvent. Este important ca pacientul să cunoască principalele contraindicații și să țină cont de afecțiunile pe care le are deja, precum și de celelalte medicamente pe care le ia. Un alt lucru esențial este durata tratamentului. Antiinflamatoarele nu ar trebui luate săptămâni la rând din proprie inițiativă, doar pentru că durerea continuă. Cu cât sunt administrate mai mult timp, cu atât cresc și riscurile de reacții adverse, în special cele digestive, renale sau cardiovasculare, în funcție de medicamentul folosit și de profilul pacientului. Dacă durerea persistă și pacientul simte că are nevoie în continuare de antiinflamatoare, acesta este un semnal că durerea trebuie reevaluată împreună cu medicul, nu pur și simplu continuat tratamentul la nesfârșit.

 Cât de periculos este să combinăm medicamente pentru durere cu alcool, somnifere sau anxiolitice?

 Dr. Ov. Palea ● Depinde foarte mult de medicamentul pe care îl iei, de doza acestuia și de cantitatea de alcool sau de celelalte medicamente cu care îl combini. Nu toate combinațiile au același nivel de risc, dar regula generală este că nu este recomandat să le amestecăm fără să știm exact ce efecte pot avea împreună. În cazul antiinflamatoarelor, un pahar de alcool nu înseamnă automat o situație gravă pentru o persoană sănătoasă, dar combinația poate crește riscul de iritație și sângerare gastrică, mai ales dacă medicamentul este administrat în doze mari sau pentru o perioadă mai lungă. În cazul paracetamolului, problema devine mai importantă atunci când sunt depășite dozele recomandate și există consum important de alcool, deoarece ficatul este solicitat suplimentar și poate apărea toxicitate hepatică. În schimb, combinația dintre opioide și alcool poate fi mult mai periculoasă, deoarece ambele pot deprima sistemul nervos central și respirația. Iar dacă peste acestea se adaugă somnifere sau anxiolitice, riscul crește și mai mult. Practic, cu cât amestecăm mai multe substanțe care au efect sedativ, cu atât situația devine mai imprevizibilă și mai riscantă. De aceea, nu există o regulă simplă de tipul «un calmant și un pahar de vin sunt întotdeauna în regulă». Trebuie să știm exact ce medicament luăm, în ce doză și ce alte substanțe consumăm. Când intră în ecuație opioide, somnifere sau anxiolitice, combinația cu alcoolul ar trebui evitată.

 De ce durerea pare mai intensă după o noapte nedormită sau într-o perioadă stresantă?

 Dr. Ov. Palea ● Pentru că somnul și stresul influențează foarte mult modul în care creierul procesează durerea. După o noapte nedormită sau într-o perioadă de stres intens, pragul de percepție a durerii poate scădea. Asta înseamnă că același stimul care în mod normal ar fi tolerabil poate fi perceput acum ca fiind mult mai dureros. Practic, durerea nu se schimbă neapărat ca intensitate la nivelul sursei, ci se schimbă modul în care este procesată și percepută de creier. Sistemul nervos devine mai sensibil, iar senzația dureroasă poate fi amplificată. De aceea, un pacient poate spune că «îl doare mai tare» după o noapte proastă sau într-o perioadă foarte stresantă, chiar dacă problema care provoacă durerea nu s-a agravat. Este și motivul pentru care somnul și gestionarea stresului sunt importante în controlul durerii cronice: nu sunt doar aspecte de confort, ci fac parte din modul în care organismul reglează și tolerează durerea.

 De ce aceeași problemă medicală provoacă dureri de intensitate diferită de la o persoană la alta?

 Dr. Ov. Palea ● Pentru că durerea nu este doar un semnal venit dintr-un țesut afectat, ci și modul în care sistemul nervos și creierul interpretează acel semnal. Fiecare persoană are un prag de percepție și de toleranță la durere diferit, iar acesta poate fi influențat de vârstă, sex, experiențele anterioare, starea emoțională, nivelul de stres și chiar de momentul din viață în care apare durerea. Contează și contextul cultural și mediul în care am crescut. Modul în care am fost învățați să exprimăm sau să suportăm durerea diferă de la o societate la alta. De exemplu, anumite culturi pot încuraja o atitudine mai stoică și exprimarea mai redusă a durerii. De aceea, două persoane care au aparent aceeași problemă medicală pot descrie durerea complet diferit. Una poate spune că este o durere suportabilă, în timp ce pentru cealaltă poate fi extrem de intensă. Asta nu înseamnă că una dintre ele exagerează, ci că experiența durerii este profund individuală.

 Care sunt cele mai frecvente mituri despre durere pe care oamenii le cred?

 Dr. Ov. Palea ● Sunt multe mituri legate de durere adânc înrădăcinate. Unul dintre cele mai frecvente este că „i-a tras curentul“ și de aici provin durerile. De fapt, frigul sau curentul de aer pot influența uneori simptomele, pot accentua contractura musculară sau pot face o durere existentă mai evidentă, dar nu înseamnă că orice durere este cauzată de „curent“. Un alt mit este că amețeala vine de la „cervicală“. Există situații în care problemele cervicale pot contribui la anumite simptome, dar nu orice amețeală poate fi pusă pe seama coloanei cervicale. Mai există ideea cu durerile pelvine - „ovarele“ se îmbolnăvesc pentru că ai mers desculță pe gresie rece sau mitul că articulațiile te dor la bătrânețe pentru că ai lucrat în frig când erai tânăr. Realitatea medicală este mult mai complexă, iar durerea are de cele mai multe ori cauze care trebuie evaluate individual. Cred că „m-a tras curentul“ rămâne, totuși, campionul absolut al explicațiilor pentru orice fel de durere.

Dr. Ovidiu Palea, medic primar Anestezie și Terapie Intensivă, cu formare și experiență profesională în SUA, primul medic din România care deține certificarea FIPP (Fellow of Interventional Pain Practice) acordată de World Institute of Pain, este unul dintre profesioniștii care contribuie la dezvoltarea terapiei intervenționale a durerii în România, promovând proceduri minim invazive ca alternative eficiente la chirurgia clasică pentru pacienții cu dureri cronice, acolo unde tratamentele conservatoare eșuează sau riscurile chirurgicale sunt prea mari.

"Înainte să întrebi ChatGPT ce calmant să mai iei, mai bine întrebi un specialist de ce te doare. ChatGPT poate să îți explice lucruri, dar nu poate să te consulte. Iar dacă durerea a devenit o prezență zilnică în viața ta, merită să-i cauți cauza." - Dr. Ovidiu Palea