Obezitatea de gradul 1, 2 și 3: ce trebuie să știi despre fiecare categorie

Obezitatea este definită printr-un indice de masă corporală (IMC) de 30 sau mai mare și este împărțită în trei clase. Fiecare clasă indică un nivel diferit de risc pentru sănătate. Înțelegerea acestor categorii este importantă pentru gestionarea obezității și reducerea complicațiilor asociate.

Idei principale
- Obezitatea este definită printr-un IMC de 30 sau mai mare.
- Obezitatea este împărțită în trei clase, în funcție de valoarea IMC.
- Obezitatea poate favoriza apariția unor probleme de sănătate, precum hipertensiunea arterială și diabetul.

Ce este obezitatea?

Cauze, indice de masă corporală (IMC) și grade de obezitate
Obezitatea este o boală cronică și complexă, caracterizată prin acumularea excesivă de țesut adipos, care poate afecta sănătatea și crește riscul apariției mai multor afecțiuni. Nu este determinată de un singur factor, ci de interacțiunea dintre alimentație, activitate fizică, predispoziția genetică, metabolism, vârstă, somn, mediu și factori sociali și economici.

Obezitatea este definită, în mod obișnuit, printr-un indice de masă corporală (IMC) de 30 kg/m² sau mai mare. IMC-ul se calculează împărțind greutatea în kilograme la pătratul înălțimii în metri:

IMC = greutatea (kg) ÷ înălțimea² (m)

De exemplu, o persoană care cântărește 80 kg și are o înălțime de 1,70 m are un IMC de aproximativ 27,7 kg/m².

Cum se clasifică greutatea în funcție de IMC

La adulți, valorile IMC sunt utilizate pentru a încadra greutatea în mai multe categorii:

Subponderalitate: IMC sub 18,5 kg/m²
Greutate normală: IMC între 18,5 și 24,9 kg/m²
Suprapondere: IMC între 25 și 29,9 kg/m²
Obezitate: IMC de 30 kg/m² sau mai mare

IMC-ul este un instrument de evaluare simplu și larg utilizat, însă nu oferă singur o imagine completă asupra stării de sănătate. Nu face diferența, de exemplu, între masa musculară și masa grasă și nu indică modul în care grăsimea este distribuită în organism. De aceea, evaluarea riscului metabolic și cardiovascular trebuie să ia în considerare și alți indicatori, precum circumferința taliei, tensiunea arterială, glicemia și profilul lipidic, precum și istoricul medical.

Ce probleme de sănătate poate favoriza obezitatea?

Excesul de țesut adipos, în special atunci când este asociat cu acumularea grăsimii abdominale, poate contribui la apariția sau agravarea mai multor afecțiuni. Printre acestea se numără:

• hipertensiunea arterială;
• diabetul zaharat de tip 2;
• sindromul metabolic;
• bolile cardiovasculare;
• insuficiența cardiacă;
• fibrilația atrială;
• accidentul vascular cerebral;
• tromboembolismul venos;
• apneea obstructivă în somn;
• osteoartrita;
• boala cronică de rinichi;
• boala ficatului asociată disfuncției metabolice;
• litiaza biliară;
• sindromul ovarelor polichistice.

Riscul nu este determinat exclusiv de numărul de kilograme. Distribuția grăsimii corporale, în special acumularea grăsimii viscerale în zona abdominală, are o importanță deosebită pentru sănătatea metabolică.

Gradele obezității

Obezitatea este împărțită în trei clase, în funcție de valoarea IMC:

Obezitate de gradul I: IMC între 30 și 34,9 kg/m²
Obezitate de gradul II: IMC între 35 și 39,9 kg/m²
Obezitate de gradul III: IMC de 40 kg/m² sau mai mare

În trecut, termenul „obezitate morbidă” era folosit pentru formele severe de obezitate. În prezent, termenul este tot mai puțin utilizat, fiind preferată formularea „obezitate de gradul III”.

Obezitatea și riscul de îmbolnăvire

Pe măsură ce severitatea obezității crește, poate crește și riscul de a dezvolta mai multe probleme de sănătate. Studiile observaționale au evidențiat asocieri între obezitate și afecțiuni cardiovasculare, metabolice, respiratorii, digestive, neurologice și musculoscheletale.

Persoanele cu obezitate de gradul III prezintă, în general, un risc mai mare de comorbidități decât cele cu obezitate de gradul I sau II. De asemenea, riscul de a avea simultan mai multe afecțiuni, precum diabetul de tip 2 și bolile cardiovasculare, poate crește odată cu severitatea obezității.

Este important însă ca IMC-ul să nu fie interpretat izolat. Două persoane cu același IMC pot avea compoziție corporală, distribuție a grăsimii și profil metabolic foarte diferite. Evaluarea obezității trebuie, prin urmare, să privească persoana în ansamblu, nu doar cifra de pe cântar.

Obezitatea, în centrul unei conferințe despre metabolism și longevitate

Tema obezității ca boală metabolică va fi dezbătută vineri, în cadrul Longevity Expo Forum Fest 2026, într-o conferință dedicată relației dintre metabolism, obezitate și durata de viață sănătoasă.

„Metabolismul – aliat sau adversar al duratei de viață sănătoasă?”, cu tema „Obezitatea ca boală metabolică: soluții pentru longevitate”, îi va reuni pe dr. Rubin Munteanu, medic specialist în chirurgie bariatrică, dr. Alina Spinean, medic primar diabet, nutriție și boli metabolice, și dr. Simona Carniciu, medic primar în diabet, nutriție și boli metabolice, doctor în științe medicale.

Discuția va aborda obezitatea din perspectiva medicinei metabolice și a soluțiilor care pot contribui la îmbunătățirea sănătății și la creșterea duratei de viață sănătoasă. Intrarea va fi LIBERĂ!