ADN-ul este o panglică împăturită de material genetic lungă de 1,8 metri, rulată în interiorul fiecăreia dintre cele 40 de trilioane de celule (un număr foarte asemănător cu numărul bacteriilor din organism). Dar să-i dezlegăm tainele.
„Această panglică conține codul tău genetic, instrucțiunile pentru ca celulele să producă proteinele de care are nevoie corpul pentru a rămâne viu. Dar mai puțin de 2% din ADN sunt folosite pentru a ghida crearea de proteine. Majoritatea ADN-ului este folosit la coordonarea acțiunilor interne ale celor două sute de tipuri diferite de celule din organism, pentru a le menține funcționale”, amintea dr. William W. Li în studiul „Mănâncă și învinge dieta” (Editura Lifestyle, 2024).
Cum apare cancerul
„ADN-ul – urma cercetătorul – este un sistem de apărare care protejează codul genetic împotriva distrugerilor care pot fi generate de expunerile zilnice la radiațiile ultraviolete ale soarelui, la radonul din sol, la particulele microplastice din apa potabilă și la substanțele chimice eliberate de varul pentru pereți, covoare și mobilier. Aceste forțe de mediu creează atomi extrem de reactivi denumiți radicali liberi. Acești atomi se comportă ca niște samurai răzvrătiți care atacă ADN-ul. Lăsat nereparat, ADN-ul degradat poate crea mutații care conduc la producerea de celule anormale și, într-un final, la cancer”.
Kiwi și morcovii îți repară materialul genetic
În completare: „Și grăsimea corporală în exces creează radicali liberi în interiorul corpului și crește riscul de mutații cauzatoare de cancer. Radicalii liberi nocivi sunt creați și de probleme emoționale, privarea de somn, inactivitatea fizică sau activitatea fizică extremă și consumul de alimente ultraprocesate, carne la grătar și conservanți chimici. Din fericire, AND-ul degradat se poate repara singur”. Cum? „Poți stimula (sau încetini) forța mecanismelor de vindecare prin intermediul alimentelor pe care le consumi. Alimentele precum kiwi, morcovii, leguminoasele, căpșunile și fructele de mare bogate în acizi omega 3 pot stimula repararea ADN-ului”.
Soia și varza activează genele protectoare
Urmând aceeași idee: „Pe lângă reparații, unele părți din ADN pot fi activate sau blocate de dietă, stil de viață și mediu. Acestea se numesc schimbări epigenetice”. Detaliat: „Aceste modificări îți pot proteja sănătatea prin activarea unor gene utile sau prin blocarea unora nocive. De exemplu, atunci când unele părți din ADN denumite gene supresoare ale tumorilor sunt activate, ele te protejează împotriva cancerului de prostată, sân și colon. Alimentele precum soia, varza, varza kale și cea de Bruxelles, vlăstarii de broccoli, turmericul și ceaiul verde pot activa aceste gene protectoare”.
Despre metilare
Mai mult: „Un alt tip de modificare epigenetică, denumită metilare, este asociată cu scăderea masei corporale. În metilare, funcția unei gene este schimbată de o structură chimică denumită grupă metilică, inserată direct în ADN. Efectul este similar cu blocarea unei benzi de asamblare cu o șurubelniță. Se oprește producerea anumitor proteine care cauzează depunerea grăsimii abdominale și care dereglează metabolismul. Metilarea afectează funcția, și nu structura ADN-ului. Este o mișcare suplimentară în registrul de apărare al ADN-ului.”
Despre telomeri
Aproape de final: „Un alt mod prin care ADN-ul îți apără sănătatea este prin intermediul unor structuri denumite telomeri. Aceștia sunt un fel de capete protectoare care împiedică ADN-ul să se deșire la capete. Odată cu înaintarea în vârstă, telomerii se scurtează precum mucul unei lumânări. Orice încetinește procesul de scurtare încetinește și îmbătrânirea celulară. Sportul regulat și somnul de bună calitate, de exemplu, pot încetini scurtarea telomerilor, și de aceea ambele sunt importante pentru sănătate”.
„Și grăsimea corporală în exces creează radicali liberi în interiorul corpului și crește riscul de mutații cauzatoare de cancer”, dr. William W. Li
„Radicalii liberi nocivi sunt creați și de probleme emoționale, privarea de somn, inactivitatea fizică sau activitatea fizică extremă și consumul de alimente ultraprocesate”, dr. William W. Li
