Sunt mulți ani de când medicina viitorului nu mai este privită decât în asociere cu inteligența artificială… Conf. univ. dr. Silviu Stanciu, un cardiolog la a cărui remarcabilă formare academică au contribuit zece centre universitare de prestigiu de pe trei continente, este implicat profund în educație, practică clinică de elită și proiecte de cercetare și inovare în domeniul aflat la intersecția medicinei cu inteligența artificială. Știința pe care o stăpânește, experiența pe care a acumulat-o, interesul pentru robotică medicală și pasiunea care îl animă fac ca medicul Silviu Stanciu să aibă o viziune proprie asupra viitorului în ce privește preconizata simbioză dintre medicină – cardiologie, cu precădere – și IA, pe care o împărtășește cititorilor Longevity în interviul care urmează…
Viețile noastre înglobează astăzi și inteligența artificială, sub o formă sau alta, în toate domeniile de referință. Dar cât de mult este IA orientată către ceea ce omul are mai de preț – viața însăși și sănătatea?
Conf. univ. dr. Silviu Stanciu ● Studiile din ultimii ani au arătat îndeajuns de clar legătura strânsă dintre inteligența artificială și longevitate, mai ales în aria cardiovasculară, de unde provin și cele mai multe decese. În principal, aportul inteligenței artificiale s-ar traduce în beneficiile enorme de care poate dispune prevenția cardiovasculară. Asta ar însemna ca diferite device-uri – ceasuri inteligente, telefoane inteligente, brățări etc. – urmând anumite modele matematice, să ne ajute să prezicem evenimentele coronariene acute. De obicei, aceste evenimente ne iau prin surprindere și apar fără să știm de ce. Un om poate să fie perfect normal, să iasă în bună regulă de la un consult medical, să meargă 100 de metri și să facă un infarct. Dar aceste device-uri ne-ar putea ajuta să prevedem un astfel de eveniment cu câteva minute înainte de a se întâmpla. Începutul este promițător și viitorul sună bine. Practic, odată monitorizată printr-un ceas, de exemplu, persoana alocată va primi un mesaj care o va avertiza că e posibil să aibă un eveniment coronarian în următoarele minute. Cam asta se va întâmpla în viitorul apropiat, ceea ce, din punctul meu de vedere, e remarcabil. De ce? Acum, în cazul infarctului miocardic intervine o uriașă problemă. Pacienții ajung la doctor extrem de târziu. Până ce durerea nu devină extremă, nu se prezintă la medic. Cu cât apelezi mai repede la medic, într-un infarct, cu atât există mai multe șanse de a salva mușchiul inimii să nu se necrozeze, să nu moară. Ne putem da lesne seama de cât de mare va fi aportul device-urilor acestora dacă vom putea surprinde infarctul înainte de a se produce. Sigur că aceste device-uri inteligente vor dobândi importanța maximă când vor fi conectate la un centru de monitorizare, iar algoritmii de inteligență artificială, secondați de medici, vor detecta modificările care apar precoce înainte de a se întâmpla, să spunem, un infarct de miocard.
Tocmai ați menționat varianta în care inteligența umană, respectiv medicii, secondează inteligența artificială. Privind lucrurile și din perspectivă inversă, cum credeți dumneavoastră că va arăta viitorul apropiat?
Dr. Silviu Stanciu ● Eu cred că tehnologia de tipul inteligenței artificiale nu va înlocui medicul, ci-l va completa. De fapt, ne va ajuta enorm. Cum? În primul rând, ne va ajuta să prevenim niște boli și, nu în ultimul rând, să diagnosticăm corect. În caz de aritmii, ceasurile sau alte device-uri existente în momentul de față, dar și diverse patch-uri care ne transmit semnale electrice ne ajută mult. Despre imagistică nu mai vorbesc, pentru că ecocardiografia, rezonanța magnetică, computer tomografia și alte tehnici ne ajută deja să punem un diagnostic corect și să facem un prognostic pe termen scurt și lung, să știm la ce ne așteptăm după ce a survenit o boală. N-am nicio îndoială că aceste tehnici vor evolua semnificativ. Așadar, inteligența artificială ne ajută enorm în zona cardiovasculară, ca să mă refer la specialitatea mea, dar, cel mai probabil, nu va înlocui medicul. Nu am totală siguranță că nu se va întâmpla cândva – never say never -, în schimb, știu că IA va completa și va ajuta enorm medicina. Cel puțin în materie de cardiologie, ajutorul e de netăgăduit. Există diverse curente care tot circulă și propagă faptul că undeva, cândva, doctorii vor fi înlocuiți, că inteligența artificială se va răzbuna pe medicină, pe om și… alte teorii majoritar absurde. Eu, personal, văd un lucru extrem de util în aceste instrumente care digitalizează și te ajută. Și mai cred că vor facilita accesul la medicină prin faptul că medicul, asistat de IA, va avea capabilitatea de a servi mai mulți pacienți într-un timp dat. Probabil că, în cele din urmă, medicul va interveni doar în punctele cheie. Cam așa văd eu viitorul apropiat.
Dar haideți să ne întrebăm, cu referire la viitor, de ce un pacient ar alege inteligența umană și ar ignora inteligența artificială. Credeți că preconcepțiile ar putea fi principala cauză a acestui refuz?
Dr. Silviu Stanciu ● Cred că, în principal, această alegere ar fi o chestiune de încredere. Evident, nici în prezent lumea nu are încredere în algoritm. Sigur că, până la un punct, oamenii își vor păstra neîncrederea. Dar încetul cu încetul, când rezultatele bune vor veni și capacitatea inteligenței artificiale va fi demonstrată, vom începe să avem încredere în această poveste. Mai ales când succesul IA se va răsfrânge asupra unor lucruri foarte importante, cum ar fi accesul. Vorbeam și anterior despre accesul la serviciile medicale… Există liste de așteptare enorme pentru programarea la medici specialiști, și aici mă refer la Europa și la țări dezvoltate! În Marea Britanie, de pildă, numai accesul la un cardiolog înseamnă cel puțin șase luni de așteptare. Nu cred că există pacienți grevați de boli de inimă cărora să le convină să aștepte mai bine de jumătate de an doar ca să fie văzuți de un cardiolog. Așa, folosind instrumente de inteligență artificială, accesul ar deveni mai facil. În viziunea mea, vor fi introduse tipuri de pachete de servicii. Am putea avea pachetul care va costa A pentru că te vede rezidentul, care va costa B pentru că te vede rezidentul asistat de inteligența artificială, C pentru că te consultă doctorul neasistat sau D, pentru doctorul secondat de inteligența artificială și, de ce nu, E, pentru că te consultă doar inteligența artificială. Cred că, oricum, în zona de triaj, IA va juca un rol extrem de important, pentru că va fi nevoie de un triaj corect, rapid, care să permită ca la medic să ajungă cu prioritate omul care are într-adevăr neapărată nevoie de el.
Sigur că tot acest aport al inteligenței artificiale va contribui substanțial la o viață mai lungă și mai sănătoasă. Credeți că se va ajunge ca, în viitor, octogenarii, de pildă, să nu mai fie văzuți ca vârstnici?
Dr. Silviu Stanciu ● Certamente, longevitatea va fi, în cele din urmă, unul dintre obiectivele finale. Adică nu doar simpla speranță de viață, ci și speranța de viață sănătoasă. Dacă acum 15 ani priveam persoanele de 80 de ani ca pe o raritate, acum, la nivel european, medicina ridică întrebări cu privire la nonagenari. Patologia octogenarilor o intuiam și aveam, pentru acest palier de vârstă, studii clinice care ofereau informații valoroase. În patologia nonagenarilor, însă, nu prea știm multe. Dar, inclusiv cu aportul IA, vom ajunge să studiem în mod curent persoane care ating și trec mult de 100 de ani.
Întrebarea este extrem de bună, pentru că, în viitor, definițiile a tot ceea ce înseamnă bătrânețe se vor schimba. Dacă, în prezent, intrăm în zona de bătrânețe la 65 de ani, cred că, în viitor, această limită va fi dusă mai sus de 75 de ani. Poate chiar peste 10 ani, pentru că lucrurile evoluează extrem de repede. Bineînțeles, ele trebuie privite într-un context, nu izolat. Inteligența artificială nu e de una singură. Sigur că acum aproape orice funcționează deja cu inteligență artificială în spate și că lucrurile vor avansa enorm, dar încrederea și noțiunile de etică sunt factori importanți care vor mai frâna și vor mai domoli un pic mersul accelerat al IA. Va trebui, desigur, să așteptăm, pentru că, acum, într-adevăr, ne lipsește proba timpului legat de inteligența artificială.
Discuția noastră a gravitat în jurul longevității și al prevenției, obiective majore ale medicinei personalizate. Cum vedeți rolul inteligenței artificiale și al tehnologiei avansate în acest domeniu?
Dr. Silviu Stanciu ● Toată lumea vorbește despre medicina personalizată. Dar trebuie să recunoaștem că nu există resursa umană – medic și personal medical – necesară ca să îi asigurăm medicină personalizată oricărui om care vine la un consult. În America, de pildă, poți să primești cel mai înalt serviciu personalizat dacă ai o asigurare care începe de la câteva milioane de dolari pe an. Cred că medicina modernă, având în spate digitalizarea și tot ce înseamnă inteligență artificială și device-uri conectate, va putea oferi tratament personalizat majorității pacienților. Personalizarea va deveni din oarecum impracticabilă, o practică obișnuită. Eu așa cred și asta e, într-adevăr, o zonă în care IA va lucra enorm.
În concluzie, tehnologia ne ajută să trăim mai mult. Chiar astăzi le arătam rezidenților o chestiune legată de aspectul plăcii de aterom care se depune pe artere. Pe computer tomografie coronariană, noi vedem placa. Pe coronarografia clasică, nu vedem, de obicei, placa, iar bătălia medicului exact cu placa se duce. Ei bine, există în momentul de față un soft de analiză de placă. Nivelul a crescut atât de mult încât se fac algoritmi de predicție în funcție de cum arată placa de aterom pe CT-ul coronarian. Se fac modele matematice care te ajută să ai, cu un soft în spate, pur și simplu un CT de ultimă generație, care să-ți indice dacă pacientul are un risc ridicat, caz în care știi că trebuie monitorizat mai strâns. Asta facem noi în momentul de față. Deci, da, tehnologia și IA prelungesc și ameliorează vieți, iar aici, în România, ca medic, nu poți să nu te gândești la noțiunea de longevitate când noi am avut școala de geriatrie și longevitate a Anei Aslan. Profesorul și academicianul Ana Aslan a pus bazele unor concepte absolut revoluționare la vremea respectivă.