Această bacterie nu reprezintă doar un posibil risc — are și capacitatea de a combate „superbacteriile” periculoase și generează enzime valoroase, cu potențial pentru dezvoltarea de noi medicamente și aplicații industriale.
Adânc într-o peșteră de gheață din România, blocată într-un strat de gheață vechi de 5.000 de ani, oamenii de știință au descoperit o bacterie cu un secret surprinzător: este rezistentă la numeroase antibiotice moderne. Deși a apărut înainte de era antibioticelor, acest microb adaptat la frig poartă peste 100 de gene asociate rezistenței și poate supraviețui medicamentelor folosite astăzi pentru tratarea infecțiilor grave, precum tuberculoza și infecțiile urinare.
Bacteriile sunt extrem de adaptabile, putând supraviețui în unele dintre cele mai dure medii de pe Pământ, de la izvoare fierbinți la geruri extrem de puternice. Peșterile de gheață sunt un astfel de habitat extrem, găzduind microorganisme diverse pe care oamenii de știință abia încep să le studieze. Aceste medii înghețate pot conține cantități uriașe de material genetic, în mare parte neexplorat până acum.
În România, cercetătorii au studiat recent o tulpină bacteriană prinsă într-un strat de gheață vechi de 5.000 de ani, într-o peșteră subterană. Analizând profilul său de rezistență la antibiotice, ei au descoperit că acest microb antic ar putea ajuta oamenii de știință să înțeleagă mai bine cum se dezvoltă și se răspândește rezistența la antibiotice în mod natural. Rezultatele au fost publicate în jurnalul Frontiers in Microbiology.
„Tulpina bacteriană Psychrobacter SC65A.3, izolată din Peștera de Gheață Scărișoara, deși are o origine antică, prezintă rezistență la mai multe antibiotice moderne și conține peste 100 de gene asociate rezistenței”, a declarat autoarea studiului, Dr. Cristina Purcărea, cercetător senior la Institutul de Biologie București al Academiei Române. „În același timp, poate inhiba dezvoltarea unor „superbacterii” rezistente la antibiotice și prezintă activități enzimatice importante, cu potențial biotehnologic.”
Psychrobacter SC65A.3 face parte dintr-un grup de bacterii adaptate la frig, cunoscut sub numele de Psychrobacter. Deși unele dintre aceste bacterii pot provoca infecții la oameni sau animale, ele sunt considerate promițătoare pentru aplicații biotehnologice. Până acum, însă, se știa foarte puțin despre modul în care reacționează la antibiotice.
„Studierea unor microbi precum Psychrobacter SC65A.3, recuperați din gheața veche de mii de ani din peșteri, ne arată cum a evoluat rezistența la antibiotice în mod natural, cu mult înainte ca acestea să fie folosite în medicină”, a explicat Purcărea.
Pentru a obține această bacterie, cercetătorii au extras un carotaj de gheață de 25 de metri dintr-o zonă a peșterii numită Sala Mare, capturând un „istoric” înghețat care acoperă aproximativ 13.000 de ani.
Pentru a evita contaminarea: probele de gheață au fost sigilate în condiții sterile, au fost transportate înghețate până în laborator. Acolo, oamenii de știință au: izolat tulpinile bacteriene, secvențiat genomul acestora,
identificat genele implicate în adaptarea la frig și rezistența antimicrobiană.
Cercetătorii au testat bacteria împotriva a 28 de antibiotice din 10 clase diferite, folosite frecvent în tratamentul infecțiilor grave. Rezultatul: tulpina a fost rezistentă la 10 dintre ele, inclusiv: rifampicină, vancomicină, ciprofloxacină.
Acestea sunt utilizate pentru tratarea unor afecțiuni precum: tuberculoza, colita, infecțiile urinare. Mai mult, SC65A.3 este prima tulpină din acest gen care a demonstrat rezistență la: trimetoprim, clindamicină, metronidazol.
De ce contează această descoperire
Profilul de rezistență sugerează că bacteriile din medii reci pot funcționa ca rezervoare naturale de gene de rezistență — fragmente de ADN care le permit să supraviețuiască antibioticelor.
Risc vs. oportunitate
Descoperirea vine cu o dublă implicație:
Risc
Dacă ghețarii și peșterile de gheață se topesc, aceste bacterii ar putea elibera gene de rezistență în mediul modern, agravând problema globală a rezistenței la antibiotice.
Oportunitate
În același timp, ele: produc enzime unice, pot genera compuși antimicrobieni noi cu potențial pentru: antibiotice de nouă generație, enzime industriale, aplicații biotehnologice.
Analiza genetică a scos la iveală: aproape 600 de gene cu funcții necunoscute, 11 gene care ar putea combate bacterii, fungi și chiar virusuri.
Concluzia cercetătorilor
Pe măsură ce rezistența la antibiotice crește la nivel global, astfel de descoperiri devin extrem de valoroase. Studierea microorganismelor conservate în gheață oferă o perspectivă unică asupra modului în care această rezistență a apărut și s-a răspândit în natură.
„Aceste bacterii antice sunt esențiale pentru știință și medicină”, a concluzionat Purcărea, „dar manipularea lor trebuie făcută cu mare atenție, pentru a preveni riscurile de răspândire necontrolată.”
De ce ar trebui să bei apă cu lămâie în fiecare zi, potrivit experților
