Inteligenţa artificială distinge diferenţele dintre creierul bărbaţilor şi cel al femeilor

iStock-1181533674.jpg
inteligenta artificiala

Un sistem de inteligenţă artificială a reuşit să distingă cu o precizie de 90% sexul unei persoane prin analiza tomografiilor cerebrale. Descoperirea ar putea ajuta la explicarea diferenţelor de gen în ceea ce priveşte prevalenţa tulburărilor psihiatrice şi a neurodivergenţelor, cum ar fi depresia.

Descoperirea publicată în Neuroscience News susţine ipoteza – controversată – potrivit căreia există diferenţe în modul în care sunt organizate creierele bărbaţilor şi ale femeilor.

Existenţa diferenţelor dintre creierul bărbaţilor şi cel al femeilor este o problemă mult dezbătută de ştiinţă şi se află în centrul unor rezultate contradictorii. Din punct de vedere structural, creierele se aseamănă unele cu altele. Studiile care au analizat până în prezent modul în care funcţionează regiunile creierului nu au găsit indicii clare de diferenţe între bărbaţi şi femei.

Vinod Menon, profesor de psihiatrie şi ştiinţe comportamentale şi director al Laboratorului de neuroştiinţe cognitive şi de sisteme de la Stanford (SUA), a încercat să valorifice potenţialul inteligenţei artificiale în analiza unor vaste baze de tomografii ale creierului pentru a vedea dacă este posibil să găsească diferenţe care nu au fost observate până în prezent.

Menon şi colegii săi au creat o inteligenţă artificială capabilă să înveţe să clasifice tomografiile cerebrale şi să observe dacă acestea aparţineau unui creier masculin sau feminin. AI a fost antrenată pe o bază de date de 1.000 de tomografii cerebrale de la adulţi. A învăţat să identifice modele recurente în modul în care diferite regiuni ale creierului cooperează, apoi a reuşit să distingă cu o precizie de 90% dacă o imagine cerebrală aparţinea unui bărbat sau unei femei.

Cu aceeaşi precizie, s-a aventurat apoi să diferenţieze creierele din alte două seturi de date diferite pe care nu le mai văzuse până atunci, fiecare conţinând tomografii ale aproximativ 200 de persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani.

Studiul are limitări, dar ar putea ajuta la înţelegerea motivelor anumitor diferenţe de gen în ceea ce priveşte prevalenţa tulburărilor psihiatrice (cum ar fi depresia, care afectează mai mult femeile) sau a neurodivergenţelor, cum ar fi autismul, care afectează într-o mai mare măsură bărbaţii.

 

Articole similare

Cronobiologia și greșeala de a trăi nonstop

27 iun 2026
Vorbim despre longevitate ca despre un proiect high-tech: teste genetice, analize sofisticate, suplimente inteligente, proceduri de ultimă generație. Aproape că uităm de unul dintre cei mai vechi...

Ficatul gras - semn al dezechilibrului metabolic

24 iun 2026
Ficatul gras - o problemă aparent tăcută, dar tot mai răspândită - a devenit o sursă reală de îngrijorare pentru adulți: steatoza și inflamația hepatică silențioasă cresc riscul de...

Strategii concrete pentru un creier longeviv

20 iul 2026
Există oameni care ajung la 80 de ani fără să-și piardă curiozitatea, autonomia sau bucuria de a învăța lucruri noi, iar diferența nu stă în „norocul genetic”, ci în felul în care...