Prea mult aer condiţionat ar putea să dăuneze sănătăţii, potrivit unui nou studiu coordonat de cercetătorii de la The Australian National University (ANU). Practicile culturale de evitare a căldurii, cum ar fi siesta, folosite în zonele cu climat cald din întreaga lume timp de multe secole, ar putea oferi o protecţie puternică împotriva căldurii extreme cauzate de schimbările climatice, spun autorii studiului.
Studiul a constatat că, în ciuda faptului că au petrecut mult mai mult timp în spaţii cu aer condiţionat în ultimii 40 de ani, oamenii din Teritoriiile de Nord (TN) din Australia au devenit, în mod paradoxal, mai vulnerabili la decesele cauzate de căldură.
Cercetarea a fost publicată în luna august, în revista online The Lancet Planetary Health.
Cu toate acestea, comunităţile aborigene din NT nu sunt mai vulnerabile la căldură, în ciuda poverii ridicate a bolilor cronice, a inegalităţii socio-economice şi a inechităţii extreme în materie de locuinţe şi a accesului mult mai redus la spaţii cu aer condiţionat.
Potrivit autorilor, motivul acestei aparente discrepanţe pare să fie de natură culturală.
Practicile culturale de evitare a căldurii, la fel de simple cum este siesta, pentru a te feri de soarele fierbinte de după-amiază, folosite în zonele cu climat calde din întreaga lume timp de multe secole, pot oferi o protecţie puternică împotriva căldurii extreme cauzate de schimbările climatice.
Chiar dacă siesta a dispărut aproape complet din locuri precum Spania, recentele fenomene meteorologice extreme din Europa ar putea determina ca acest obicei să revină.
Potrivit autorilor, comunităţile cu climă caldă trebuie să înceapă să ia în considerare mijloacele socio-culturale de adaptare la vremea mai caldă.
„În general, este acceptat faptul că inovaţiile tehnologice, cum ar fi aerul condiţionat, sunt esenţiale în pregătirea pentru climatele mai calde”, a declarat dr. Simon Quilty, autorul principal şi doctorand la Centrul Naţional de Epidemiologie şi Sănătate a Populaţiei de la ANU.
Potrivit acestuia, cercetarea arată că practicile sociale şi culturale, dezvoltate de populaţiile aborigene de-a lungul generaţiilor, cum ar fi reducerea efortului fizic în perioadele mai fierbinţi ale zilei, sunt mecanisme puternice de protecţie a sănătăţii umane.
„Un pui de somn de după-amiază poate ajuta organismul să se aclimatizeze, vă protejează de cea mai fierbinte parte a zilei, nu costă nimic şi nu are amprentă de carbon”, spune dr. Quilty.
„Este o poveste despre modul în care cultura aborigenă şi cunoştinţele despre mediu au permis o rezistenţă extraordinară în faţa vremii extreme”, menţionează el.
Autorii susţin că aceste constatări sunt importante pentru politica şi proiectarea locuinţelor în regiunile foarte calde ale lumii.
„În timp ce spaţiile răcoroase, cu aer condiţionat, oferă un refugiu esenţial în timpul temperaturilor extreme ridicate, este posibil ca perioadele prelungite petrecute în spaţii cu aer condiţionat să împiedice oamenii să se adapteze la climatul predominant”, a declarat profesorul asociat Aparna Lal, coautor al studiului de la ANU.
Există multe astfel de concepte socio-culturale ale indigenilor australieni care au permis comunităţilor să prospere în vreme caldă timp de multe mii de ani, iar cercetătorii susţin că factorii de decizie politică trebuie să înceapă să recunoască importanţa culturii şi să asculte cunoştinţele primelor naţiuni.
Pe măsură ce temperaturile extrem de ridicate devin tot mai frecvente, cel mai important instrument pe care îl avem pentru a ne adapta la schimbările climatice ar putea fi schimbarea culturală, crede dr. Quilty.
Este timpul să învăţăm de la popoarele Primelor Naţiuni şi de la alte societăţi din trecut care au folosit cultura ca pe un instrument pentru a prospera în climatele calde, spune el.
„Poate că ar trebui să tragem cu toţii un pui de somn în amiaza mare atunci când este cald, în loc să dăm drumul la aerul condiţionat”, a mai spus cercetătorul.
