Fiind o stare comportamentală foarte veche din punct de vedere evolutiv, somnul îndeplinește numeroase funcții biologice, bazate pe mecanisme care au evoluat la momente diferite și au beneficii sinergice diferite.
„De-abia în ultimii cinci ani a devenit clar că una dintre cele mai importante funcții ale somnului este dezintoxicarea creierului”, remarca Sidarta Ribeiro, doctor în neuroștiințe și autorul lucrării științifice „Oracolul nopții” (Editura Humanitas, 2025). Facem loc, în continuare, informațiilor furnizate de profesorul Riberiro: „Funcționarea neuronală în starea de veghe generează subproduși moleculari nedoriți, cum ar fi proteinele numite beta-amiloizi, a căror acumulare e asociată cu boala Alzheimer. Experimente cu coloranți și beta-amiloizi marcați radioactiv au dovedit că în timpul somnului spațiul minuscul dintre celule se lărgește considerabil, astfel încât toxinele se răspândesc mai rapid în fluidul cerebrospinal, lichidul transparent produs de creier care comunică cu fluxul sangvin și permite schimbul de substanțe cu restul corpului”.
Eliminarea reziduurilor moleculare din creier
„E posibil – a urmat Sidarta Riberiro – ca acest efect să se datoreze mai mult poziției corpului decât somnului în sine, dar cum somnul uman apare aproape întotdeauna în poziție orizontală, în practică somnul asigură o eliminare rapidă și eficientă a reziduurilor moleculare acumulate în creier în perioada de veghe. De aceea nu e surprinzător că un pui de somn poate avea asemenea efecte revigorante asupra atenției, nici că privarea de somn e un factor de risc pentru boala Alzheimer. Un studiu efectuat pe 177 de adolescenți francezi a arătat că o reducere a duratei somnului e corelată cu scăderea performanței școlare și un volum mai redus de materie cenușie în diverse zone ale cortexului”.
Dereglări fiziologice/psihologice
Mai departe: „Fiind o funcție biologică complexă și esențială pentru viață, somnul este de asemenea expus la nenumărate dereglări fiziologice sau psihologice. Principalele patologii direct sau indirect asociate cu somnul sunt apneea nocturnă, sindromul West, epilepsia, spaimele nocturne, somnambulismul, sindromul picioarelor neliniștite, narcolepsia, cataplexia și coșmarurile recurente caracteristice tulburării de stres posttraumatic. În vreme ce episoadele de somnambulism și spaimele nocturne apar în timpul somnului cu unde lente de la începutul nopții, coșmarurile bine structurate cu niveluri ridicate de anxietate tipice somnului REM se produc în a doua jumătate a nopții. Tulburările în ambele faze ale somnului sunt în legătură cu anxietatea, depresia și psihozele”.
Inhibatori
Există diverse substanțe care inhibă apariția somnului, precum orexina, produsă în mod natural de creier, a cărei lipsă provoacă narcolepsie, marcată de somnolență excesivă, intrarea bruscă în somnul REM și, frecvent, pierderea subită a tonusului muscular numită cataplexie. Printre substanțele care inhibă somnul sunt cafeina, amfetaminele, metilfenidatul (Ritalin) și cocaina, care sunt extrase din plante sau sintetizate în laborator. „Alte substanțe favorizează somnolența, unele dintre ele fiind produse chiar de corp (adenozina, melatonina și leptina), iar altele sunt fabricate industrial, precum alcoolul, barbituricele, benzodiazepinele (de exemplu Diazepamul și Rivotrilul) și drogurile Z (de exemplu Zolpidemul). În cazul acestora din urmă, calitatea somnului poate avea de suferit, reprezentând mai degrabă o deconectare temporară a creierului decât o perioadă naturală de repaus și procesare a memoriei”, mai evidenția Sidarta Riberiro.
Experiențe onirice intense
În final: „Dacă somnul constă în stări fiziologice distincte cu profiluri specifice de neurotransmițători, nu e de mirare că e afectat de aceste substanțe, de analoagele lor și chiar de precursorii lor (materii brute folosite în producerea lor). Persoanele cu boala Parkinson, care au o producție redusă de dopamină, sunt de regulă tratate cu L-dopa, o moleculă care servește drept bază pentru sinteza dopaminei. Acest tratament poate duce la experiențe onirice intense, descrise de pacienți ca veritabile halucinații”.
„Fiind o funcție biologică complexă și esențială pentru viață, somnul este de asemenea expus la nenumărate dereglări fiziologice sau psihologice”, Sidarta Riberiro, neurocercetător
„Printre substanțele care inhibă somnul sunt cafeina, amfetaminele, metilfenidatul (Ritalin) și cocaina, care sunt extrase din plante sau sintetizate în laborator”, Sidarta Riberiro, neurocercetător
