După vârsta de 60 de ani, un somn de calitate joacă un rol esențial în menținerea funcțiilor cognitive, întărirea sistemului imunitar și susținerea longevității. Totuși, pe măsură ce înaintăm în vârstă, durata și calitatea somnului tind să scadă. Care este timpul ideal de odihnă nocturnă pentru a rămâne sănătos? Oamenii de știință oferă răspunsuri relevante:
Somnul este esențial pentru viață și sănătate. Cu toate acestea, structura somnului diferă în funcție de vârstă – de la copilărie și adolescență la maturitate și bătrânețe. Impactul său variază în fiecare etapă a vieții, iar durata totală și eficiența somnului tind să scadă pe măsură ce înaintăm în vârstă. După 60 de ani, odihna nocturnă devine un factor crucial pentru menținerea funcțiilor cognitive, întărirea sistemului imunitar și susținerea longevității.
Care este durata ideală a unei nopți de somn după 60 de ani?
Nu există un răspuns universal, deoarece intervin numeroși factori, precum moștenirea genetică, ritmul de viață, administrarea de medicamente, starea generală de sănătate… Totuși, centrul de medicină a somnului din Geneva, oferă ca medie recomandată un interval de aproximativ 7 până la 9 ore pentru persoanele de peste 60 de ani.
Un studiu publicat în 2017 în Journal of the American Geriatrics Society evidențiază legătura dintre lipsa de somn și mortalitate, după ce a urmărit timp de șase ani un număr de 50.000 de persoane în vârstă. Concluziile? Cei care dorm mai puțin de 5 ore pe noapte au un risc de mortalitate crescut cu 65%. Cei care suferă de o calitate slabă a somnului prezintă un risc de mortalitate mai mare cu 25%.
Somnul adecvat nu este un lux, ci o componentă esențială a longevității
De ce se deteriorează calitatea somnului după vârsta de 60 de ani?
Un studiu realizat pe 1.026 de persoane trecute de 60 de ani în Franța oferă câteva explicații. Deși durata medie de somn a participanților a fost de 7 ore, „datele arată clar legătura puternică dintre problemele de sănătate și calitatea somnului”, arată studiul.
Totodată, tulburările ritmului circadian explică problemele de somn care apar odată cu înaintarea în vârstă. Acest ritm, care durează 24 de ore și este reglat de alternanța lumină–întuneric, funcționează precum un ceas biologic intern care dictează momentele de veghe și somn. Ora meselor și activitățile sociale influențează, de asemenea, acest proces.
Pe măsură ce îmbătrânim, apare un decalaj între acest ceas intern și mediul înconjurător. „Tulburările pot fi accentuate de modificările în fazele de lumină și întuneric, cauzate de o expunere mai redusă la lumină în timpul zilei sau de o sensibilitate retiniană diminuată. În schimb, s-a demonstrat că o expunere la lumină puternică dimineața, timp de 30 de minute până la o oră, îmbunătățește calitatea somnului la vârstnici. De asemenea, operația de cataractă duce la o acuitate vizuală mai bună și la nopți mai odihnitoare, chiar din prima lună după intervenție, în rândul pacienților de 75 de ani.
Pe lângă aceste cauze, se mai evidențiază și lipsa de activitate fizică: „Calitatea somnului este influențată negativ de imobilitatea din timpul zilei și de durerile de natură somatică.”
Cum se schimbă creierul de-a lungul vieții
