Cercetătorii au emis o metodă simplă și la îndemână pentru combaterea efectelor îmbătrânirii. Ideea centrală, bazată pe studii științifice de mare complexitate, este aceea că 15 minute de mișcare pe zi, timp de 20 de ani, adaugă până la 16 ani de viață. Această metodă poate fi adoptată și de vârstnici, însă, pentru ca efectele pozitive să fie majore de-a lungul vieții, este indicat să fie însușită în anii tinereții. Desigur, sedentarismul nu este singura cauză a îmbătrânirii premature! O dietă nesănătoasă, izolarea de familie sau de prieteni, dar și eliminarea unor alimente cheie din meniul zilnic sunt tot atâtea elemente nocive care contribuie la o bătrânețe ivită mai devreme decât ar fi normal. Expertul Simona Carniciu, doctor în științe medicale și medic primar specializat în diabet, nutriție și boli metabolice, trece în revistă elementele care ne ajută să avem o viață îndelungată și lipsită de boli.
LONGEVITY: Există o alimentație favorabilă longevității? Se vorbește despre fructe, legume sau despre renunțarea la zahăr etc.?
Dr. S. Carniciu: Adevărul este că potrivit ar fi să vorbim despre o combinație și nu doar cu privire la partea nutrițională. Ultimele studii au demonstrat că este necesar un cumul de factori, printre care somnul, care este extrem de important. Și nu mă refer doar la timpul de somn, adică cele opt ore în care trebuie să dormim. Calitatea somnului contează extraordinar de mult. Ca exemplu, în cazul în care avem și factori de risc sau ne înrăutățim singuri situația mâncând târziu, digestia are loc în timp ce dormim și, atunci, somnul nu este de o foarte bună calitate, întrucât corpul continuă să lucreze. Din păcate, lipsa calității somnului nu se resimte imediat. Se simte atunci când îmbătrânim și când ajungem să arătăm la 60 de ani, ca de 80. Apoi, există o componentă psiho-socială. Este clar că echilibrul psihic este foarte de important – noile studii au demonstrat că oamenii care sunt sociabili și care nu suferă de singurătate, trăiesc mai mult. Americanii au declarat singurătatea o problemă patologică deja și, în toate studiile lor din domeniu, se referă cât mai mult la singurătate, mai ales în asociere cu longevitatea sau cu starea de boală.
LONGEVITY: Așadar, a avea prieteni și a te implica în comunitate, este cât se poate de benefic!
Dr. S. Carniciu: Este bine să avem cât mai mulți prieteni. Important este să stăm printre oameni, chiar și atunci când nu ne place, să interacționăm cu cât mai mulți oameni și să ieșim puțin din casă. Chiar dacă nu ne place, pentru că sunt multe persoane care nu sunt atât de sociabile și nu au capacitatea de a socializa oriunde și cu oricine, să ne forțăm initial s-o facem. Trebuie să depunem puțin efort ca să facem lucrul acesta, pentru că suntem ființe sociale și se pare că longevitatea și calitatea vieții noastre depinde foarte mult de acest factor.
LONGEVITY: Și apoi ne întoarcem la mâncare…
Dr. S. Carniciu: Exact. Noile studii au demonstrat că important nu este un singur nutrient, ci importantă este o asociere a lor. Apoi, ai spus foarte bine la început că,mai întâi, trebuie să eliminăm factorii care, în mod cert, înrăutățesc nu doar starea de longevitate sau de îmbătrânire prematură, ci și starea de sănătate în general. Adică eliminăm tot ceea ce ai menționat la început și ne rezumăm la proteine de bună calitate, adică produse animale – pește, ouă, lapte de bună calitate, produse cerealiere într-o măsură echilibrată și fructe – legume cât se poate de multe, în special, bineînțeles, legume. Dar și aici se pare că toate genele noastre sunt influențate de tipul de alimente pe care le consumăm predominant și unele diete care conțin mai multe proteine sau produse animale activează sau inactivează anumite gene legate de longevitate. Tot așa, la alte persoane, anumite gene legate de longevitate sunt oprite sau pornite în funcție de o alimentația bogată în legume.
LONGEVITY: Există și o dietă eficientă bazată pe grupa de sânge?
Dr. S. Carniciu: Acest tip de dietă nu este un mit în totalitate. Într-adevăr, unele grupe de sânge sunt mai susceptibile față de anumite alimente, dar nu cred că neapărat grupa de sânge primează aici, ci susceptibilitățile pe care le dezvoltăm în timpul vieții personal, individual. Și de ce? Pentru că viața noastră pornește înainte de concepție. Ceea ce mănâncă mama, contribuie la stilul ei de viață, iar produsul de concepție se dezvoltă, timp de 9 luni, într-un mediu intrauterin, unde este extrem de mult influențat de ceea ce se întâmplă cu mama lui, de la starea psihică, la alimentație și la toți factorii de mediu care o „bombardează“.
LONGEVITY: Putem vorbi despre propria longevitatea referindu-ne și la perioada de dinainte de a ne naște?
Dr. S. Carniciu: Exact! Este un lucru foarte important. Se numește epigenetică și înseamnă de fapt modul cum ne influențează mediul prin alimente, poluanți sau factorii care țin de sănătatea noastră. Și nu vorbim doar despre longevitate, ci de foarte multe boli cronice care sunt asociate cu această epigenetică. Partea bună este că noi o putem influența în sens pozitiv. Adică e bine să intervenim noi activ în epigenetică și în așa fel încât să ne activăm și dezactivăm acele gene care sunt legate de o stare de bine, o stare de sănătate și o stare de longevitate. Pentru că este important să trăim cât mai mult, dar cât mai tinerei. Acesta este secretul, să trăiești cât mai mult, cât mai tânăr, cât mai sănătos, pentru că dacă ai ani mulți în viață și sunt de o calitate deplorabilă, atunci nu știu care este sensul.
LONGEVITY: Deci secretul pentru o viață lungă și fără boli ar fi somnul, mișcarea, alimentele și comunicarea…
Dr. S. Carniciu: Când vorbim despre mișcare, este important să înțelegem că, odată cu înaintarea în vârstă, apare sarcopenia, care înseamnă pierderea masei musculare. Este o patologie destul de gravă, pentru că masa musculară este implicată în tot metabolismul nostrum. Este extrem de activă și avem nevoie de ea într-o cantitate cât mai mare, stfel încât să ne putem atinge țintele și indicii metabolici, cum ar fi starea de sănătate bună și un metabolism bun, care se transcriu în longevitate. Trebuie să facem mișcare! Nu trebuie să ne oprim. Ieri, vorbeam cu o doamnă care îmi povestea că, la 50 de ani, a învățat să se dea cu placa pe apă și am felicitat-o, pentru că cei mai mulți dintre noi au impresia că, gata, după 40-45 de ani, trebuie să ne reducem activitățile. Această mentalitatea greșită provine din faptul că noi ne închipuim că unele activități sunt doar apanajul unor anumite grupe de vârstă. De fapt, cred că ar trebui să nu uităm să trăim. Acesta este secretul cel mai important – că ne dăm, la 50 de ani, cu placa pe zăpadă sau pe apă, ori facem orice alt tip de mișcare, important e să facem mișcare, pentru că o dietă extrem de sănătoasă, în lipsa unei mase musculare bine dezvoltate și foarte active metabolic, este în zadar.
LONGEVITY: Cât de adevărat este că există alimente care cresc calitatea vieții, încetinind îmbătrânirea?
Dr. S. Carniciu: Este adevărat. Fructele de pădure își demonstrează superioritatea în majoritatea tipurilor de prevenție – prevenția bolii cardiovasculare, a Alzheimerului, a bolilor neurologice degenerative, a diabetului zaharat, a îmbătrânirii precoce – grație unor compuși pe care îi conțin, flavonoidele, cel mai mare grup din categoria fitonutrientilor (nutrienti produsi de plante). Când mâncăm, nu trebuie să mâncăm numai proteine, lipide, grăsimi și carbohidrați. Vă îndemn să mâncăm aceste principii active, fitonutrienții, care au un aport extraordinar în viața noastră. Cu cât un aliment este mai intens colorat, de exemplu fructele de pădure, care sunt majoritar roșii, – afinele și murele sunt chiar mai intens colorate -, cu atât mai bine. La fel este și în cazul a tot ceea ce este verde – cu cât este spanacul mai verde, cu atât este mai bun. Toate aceste culori semnifică faptul că au abundență de fitonutrienți. Iar fitonutrienții, de obicei, au efecte pozitive. În foarte puține cazuri există și fitonutrienți care nu au efecte pozitive, dar noi am cam învățat să ne ferim de aceștia. De exemplu, există cianuri în migdalele crude, pe care, însă, le facem bune de consumat expunându-le la temperatură ridicată timp de câteva minute, dezactivând astfel cianura. Tot așa, mai putem găsi solanoizi în cartofi. Acele porțiuni verzi, pe care le înlăturăm instinctive când curățăm coaja cartofului, conțin substanțe nesănătoase. Spanacul conține, la rândul lui goitrogeni și de aceea e bine să fie opărit. Roșiile conțin licopenă, o substanță care favorizează reducerea riscului cardiovascular. În cazul acesta, cu cât fierbem mai mult roșiile, deci cu cât facem un bulion mai vârtos, cu atât licopena se formează mai mult. Iată că, prin bucuria de a găti, putem să beneficiem de mai mulți nutrienți. Pe unii, este adevărat, îi pierdem prin procesul gătirii – e cazul vitaminei C, care se inactivează la căldură -, dar pe cei mai mulți, nu. Așa stând lucrurile, e bine ca alimentele bogate în vitamina C să fie consumate crude. Celelalte pot fi gătite fără nicio problemă.
LONGEVITY: Să vorbim și despre binefacerile mișcării…
Dr. S. Carniciu: Exercițiul fizic este recunoscut ca o metodă de prevenţie a hipertensiunii arteriale, a obezității, a bolilor cardiovasculare etc., dar şi ca metodă de menţinere a unei bune stări de sănătate. În pofida acestui lucru, în ţările în curs de dezvoltare şi în cele dezvoltate, apelarea la exerciţiul fizic scade de la copilărie către adolescență şi de la adolescenţă către vârsta adultă. Nedorita tranziție începe din perioada adolescenţei, când au loc transformări fiziologice şi psihologice ale individului, odată cu creşterea sedentarismului, creşterea perioadei de folosire a aparaturii moderne (TV, jocuri video, smartphone etc.), sau consumului de alcool şi tutun. Aceasta este şi perioada în care este cel mai bine să se intervină în ceea ce privește mișcarea, prin programe individualizate sau chiar prin programe publice. „Mișcarea este Aurul, Dieta este Argintul, Medicamentele sunt Bronzul”, spunea academicianul Constantin Ionescu-Tîrgoviște.
LONGEVITY: Cât contează faptul că în primele decenii de viață am avut un stil de viață nesănătos?
Dr. S. Carniciu: Contează enorm, dar să știți că am mulți pacienți care au venit la cabinet la 50 de ani și chiar mai bine, cu dorința de a face ceva pentru longevitatea lor. Orice demers făcut în acest sens, indiferent de vârstă și moment, este important! Cu cât mai devreme, însă, cu atât mai bine, pentru că modificările mari pot dura între șase luni și un an. Șase luni este durata în care îți schimbi microbiomul intestinal. Și de la schimbarea microbiomului și refacerea peretelui colonului, care redevine integru, pornim către reducerea inflamației și creșterea longevității. După acest prims pas, trebuie pus pe roate ficatul, pentru că el este uzina în care se procesează aproape tot. Iar dacă ficatul nu este sănătos, dezvoltăm steatoză hepatică, situație în care este absolut normal ca organismul să nu funcționeze corect, ceea ce se va vedea inclusiv pe piele. Iată de ce fiecare astfel de pas pe care îl facem ca să ne îmbunătățim statusul de sănătate este important. Chiar dacă începem să avem un stil de viață sănătos la 30, la 40 sau chiar la 50 de ani, nu este târziu. Dacă ne apucăm serios de treabă, putem vedea modificări în bine la fel de serioase în decurs de 3-4 ani.
LONGEVITY: Ce înseamnă, totuși, a fi în vârstă? De la ce vârstă ne gândim la bătrânețe?
Dr. S. Carniciu: Bătrânețea poate interveni la orice vârstă, pentru că vârsta metabolică este extrem de importantă. Am întâlnit persoane care, la 30 de ani, aveau vârsta metabolică de 50-60 de ani și, de asemenea, persoane care au împlinit 70 de ani, dar au o vârstă metabolică de 30. Vârsta metabolică e cea care contează enorm, dar, din păcate, nu o putem calcula decât cu ajutorul unor aparate sofisticate.
LONGEVITY: Cum trebuie procedat pentru a ne afla vârsta metabolică?
Dr. S. Carniciu: Mergem la clinicile specializate pentru o analiză corporală și pentru calculul vârstei metabolice. Acesta este primul pas pe care trebuie să îl facem în cadrul demersurilor noastre în favoarea propriei longevități: să vedem cam ce vârstă metabolică avem. Vârsta metabolică este o formă de cuantificare a sănătăţii noastre, un calcul bazat pe rata metabolismului bazal. Ea este cea care arată dacă în organismul nostru există vreo problemă. Dacă vârsta metabolică este mai mică decât cea normală, înseamnă că avem un corp sănătos şi puternic. La polul opus, dacă este prea mare, înseamnă că este momentul să avem mai multă grijă de sănătatea noastră.
