O alimentaţie corelată cu ritmul natural al organismului ar putea deveni o soluţie promiţătoare pentru prevenirea afecţiunilor cardiovasculare. Un nou studiu clinic oferă dovezi că nu doar ceea ce mâncăm contează, ci şi când mâncăm, scrie News.ro. În special pentru cei care lucrează în ture de noapte, menţinerea unui program alimentar limitat la orele zilei ar putea diminua considerabil riscurile generate de perturbarea ritmului biologic.
Alimentaţia în timpul zilei poate oferi protecţie cardiovasculară inclusiv persoanelor care lucrează în ture de noapte, potrivit unui recent studiu, condus de cercetători de la Mass General Brigham şi publicat marţi în revista Nature Communications. Studiul oferă dovezi solide că alimentaţia are un impact mai semnificativ asupra sănătăţii cardiovasculare decât somnul, în contextul dereglărilor cauzate de decalajul dintre ritmul biologic intern şi programul zilnic de activitate.
Numeroase cercetări au arătat că munca în ture de noapte este asociată cu riscuri majore pentru sănătate, inclusiv pentru inimă, însă acest nou studiu sugerează că restricţionarea meselor la un interval orar din timpul zilei ar putea proteja organismul împotriva efectelor negative ale muncii în schimburi.
Studiile anterioare ale autorului principal Frank A.J.L. Scheer, profesor de medicină şi director al Programului de Cronobiologie Medicală de la spitalul Brigham and Women, au demonstrat că perturbarea ritmului circadian – neconcordanţa între ora la care ne trezim, mâncăm, lucrăm sau dormim şi ritmul natural al organismului, cunoscut drept „ceasul biologic” – creşte riscul cardiovascular. Noul studiu a urmărit să identifice o strategie pentru a reduce acest risc, iar stabilirea unui program alimentar bine sincronizat pare că poate reduce riscul de boli cronice.
Rezultatele obţinute din studii pe animale au indicat faptul că sincronizarea meselor cu ceasul biologic intern ar putea reduce riscurile de sănătate asociate muncii de noapte, ceea ce i-a determinat pe cercetători să verifice această ipoteză şi la oameni.
În cadrul studiului, 20 de participanţi tineri şi sănătoşi au fost incluşi într-un protocol clinic de două săptămâni în condiţii controlate, fără acces la ferestre, ceasuri sau dispozitive electronice. Obiectivul studiului a fost să investigheze cum influenţează dereglarea ritmului circadian funcţiile organismului, prin compararea valorilor măsurate înainte şi după simularea activităţii nocturne.
Participanţii au urmat un protocol denumit „rutină constantă”, care izolează efectele ritmurilor circadiene de factorii externi şi comportamentali. Aceştia au fost ţinuţi treji timp de 32 de ore într-un mediu luminat difuz, menţinând aceeaşi postură corporală şi consumând gustări identice din oră în oră. Ulterior, participanţii au fost supuşi unei simulări de muncă în ture şi împărţiţi în două grupuri: unul care consuma alimente atât ziua, cât şi noaptea – un comportament frecvent întâlnit la lucrătorii în schimburi – şi altul care mânca exclusiv în timpul zilei. Ambele grupuri au avut acelaşi program de somn, astfel încât diferenţele observate pot fi atribuite strict momentului meselor, şi nu variaţiilor în programul de odihnă.
Cercetătorii au analizat impactul alimentaţiei asupra markerilor de risc cardiovascular după munca de noapte: activitatea sistemului nervos autonom, nivelurile inhibitorului activatorului plasminogenului-1 (PAI-1, marker asociat cu risc crescut de tromboze – apariţia chegurilor de sânge) şi tensiunea arterială.
În mod evident, aceşti markeri au crescut după simularea turelor de noapte în grupul care mânca şi ziua şi noaptea, dar nu s-au modificat în grupul care mânca doar pe timpul zilei. Diferenţele nu s-au datorat nici cantităţii, nici compoziţiei alimentare, ci exclusiv momentului când participanţii au mâncat.
Printre limitările studiului se numără dimensiunea redusă a eşantionului – totuşi tipică pentru astfel de studii intensive – şi durata de două săptămâni, care nu permite evaluarea riscurilor cronice. Un punct forte al studiului a fost controlul strict al tuturor variabilelor: somn, alimentaţie, expunere la lumină, poziţie corporală şi activitate fizică. „Am controlat fiecare factor care ar fi putut influenţa rezultatele, astfel încât putem spune că efectele sunt cauzate de momentul alimentaţiei”, a declarat într-un comunicat Sarah Chellappa, autor principal şi profesor la Universitatea din Southampton.
Deşi sunt necesare cercetări suplimentare pentru a evalua efectele pe termen lung ale alimentaţiei pe timpul zilei versus alimentaţieipe timp de noapte, autorii acestui studiu consideră că rezultatele sunt promiţătoare. Evitarea meselor în timpul nopţii ar putea aduce beneficii semnificative pentru cei care lucrează în ture, persoanele cu insomnie sau tulburări ale somnului, cei cu program de somn neregulat sau cei care călătoresc frecvent între regiuni cu diferenţe de fus orar.
