Un studiu realizat la inițiativa The Access Alliance, o alianță lansată și susținută de Glovo, care reunește instituții publice, organizații non-profit și companii, arată că mulți români sunt nevoiți să își adapteze alimentația din motive financiare. Potrivit cercetării realizate în rândul a peste 1000 de respondenți, 56% dintre aceștia spun că în ultimul an au fost nevoiți să sară peste mese, să mănânce mai puțin sau să cumpere alimente mai ieftine, pentru a face față presiunii financiare.
Deși în ultimul deceniu România a redus aproape la jumătate nivelul privării materiale și sociale, îngrijorarea legată de alimentația zilnică rămâne prezentă în multe gospodării. 6 din 10 respondenți spun că în ultimele 12 luni s-au temut că nu vor avea suficienți bani pentru mâncare.
Studiul urmărește să aducă mai multă claritate asupra unei probleme despre care se vorbește rar, deși afectează multe gospodării.
Cercetarea inițiată de Access Alliance introduce conceptul de „foame ascunsă”, o formă de insecuritate alimentară care trece adesea neobservată pentru că nu se încadrează în stereotipurile tradiționale. Pentru mulți oameni, problema nu înseamnă neapărat frigiderul gol, ci griji constante, porții mai mici sau renunțarea la anumite alimente pentru a face față altor cheltuieli. Uneori înseamnă și evitarea întâlnirilor sociale sau a ieșirilor în oraș din motive financiare.
„Există o diferență fundamentală între modul în care oamenii își imaginează insecuritatea alimentară și cum arată ea în realitate. Nu este vorba întotdeauna despre lipsa hranei sau doar de mese sărite – este vorba și despre anxietate tăcută, porții mai mici sau despre a alege între mâncare și alte cheltuieli esențiale. Acest studiu ne arată că nu recunoaștem mereu semnele, nici în cercurile apropiate, ceea ce îngreunează ajutorul”, a declarat Zoe Giardino, Director Impact & Sustenabilitate Glovo.
Rezultatele studiului arată și o diferență între percepția publică și experiențele reale ale oamenilor.
Mulți respondenți consideră că insecuritatea alimentară este o problemă care îi afectează mai ales pe alții:
● Aproape 40% spun că nu cunosc pe nimeni din cercul apropiat care să aibă dificultăți în a-și permite suficientă mâncare.
● Doar 19% cred că ar putea recunoaște cu ușurință o persoană care se confruntă cu astfel de probleme.
În același timp, experiențele personale arată o realitate diferită:
● 56% au sărit peste mese, au mâncat porții mai mici sau au cumpărat alimente mai ieftine;
● peste 40% dintre respondenți spun că în ultimul an s-au îngrijorat „destul de des” sau „uneori” că nu vor avea suficienți bani pentru mâncare;
● aproape 6 din 10 au evitat cel puțin o dată întâlniri sau planuri sociale pentru că nu își permiteau să mănânce în oraș;
● 50% spun că au evitat întâlniri pentru că nu își permiteau să contribuie cu mâncare;
● aproximativ 7 din 10 consideră că situația legată de insecuritatea alimentară s-a înrăutățit în ultimii 3–5 ani;
● aproape 80% spun că sunt nevoiți să caute frecvent promoții din cauza lipsei de bani.
Cum definesc românii insecuritatea alimentară
Pentru 4 din 10 respondenți, insecuritatea alimentară înseamnă să sari peste mese din motive financiare sau pentru ca alți membri ai familiei să poată mânca.
Când vine vorba de a acorda sprijin, cele mai frecvente gesturi sunt cele directe: 57% dintre respondenți spun că au donat sau au oferit mâncare, iar alții spun că au plătit produse alimentare pentru persoane aflate în dificultate.
În cazul în care s-ar confrunta personal cu probleme în a-și permite mâncarea, 43% dintre respondenți spun că ar apela în primul rând la familie, mult înaintea prietenilor sau colegilor.
Studiul arată că 17% dintre oameni nu ar spune nimănui dacă s-ar confrunta cu dificultăți în a-și permite mâncarea.
Izolarea socială face problema și mai puțin vizibilă: aproximativ 60% dintre respondenți spun că au evitat întâlniri sociale din motive financiare legate de mâncare.
„Mulți oameni nu apelează la formele tradiționale de sprijin din cauza stigmatizării, iar parteneriatele cu branduri de încredere ne permit să ajungem la ei într-un mod mai accesibil. Prin combinarea donațiilor de alimente, a rețelei de parteneri și a platformei noastre, putem direcționa resursele către comunitățile vulnerabile, într-un mod demn și responsabil”, a declarat Zoe Giardino, Director Impact & Sustainability la Glovo.
Despre studiu:
Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1007 respondenți din România și a analizat percepțiile publice despre insecuritatea alimentară, experiențele personale legate de dificultățile în a-și permite alimentele și modul în care oamenii înțeleg această problemă. Marja de eroare: ±3,6% (nivel de încredere 95%).
