Burnout-ul, tot mai des întâlnit la locul de muncă. „Nu e doar o oboseală trecătoare”

oboseala-dupa-masa.jpg
oboseala după masă

Tot mai mulți angajați se confruntă cu stres accentuat și epuizare la locul de muncă, iar fenomenul de burnout devine o realitate greu de ignorat. Psihologul Andrei Alexandrescu a explicat, în cadrul rubricii Sfat de sănătate, cum putem recunoaște primele semne și ce măsuri sunt necesare pentru a preveni agravarea situației.

„Burnout-ul nu e doar o vorbă frumoasă, ci un sindrom de epuizare cronică”, a precizat specialistul. Printre simptomele principale se numără epuizarea persistentă timp de cel puțin două săptămâni, schimbarea atitudinii față de muncă, apariția cinismului și scăderea performanței profesionale. Totuși, psihologul subliniază că fiecare persoană poate manifesta burnout-ul diferit: „Omul nu este exact ca în carte. Fiecare are burnout în felul lui”.

În momentul în care oboseala extremă persistă timp de o lună, psihologul recomandă evaluarea de specialitate: „Ar fi bine să ne adresăm unui psiholog. Sigur că pauza e importantă, dar evaluarea unui specialist este mult mai valoroasă decât propriile presupuneri sau sfaturile neavizate”.

Simptomele burnout-ului

  • epuizare emoțională
  • detașare emoțională
  • iritabilitate și irascibilitate
  • lipsa satisfacției
  • oboseală cronică
  • tulburări de somn
  • lipsa apetitului
  • performanță scăzută
  • izolare socială
  • absenteism
  • neglijarea nevoilor personale

Pe lângă epuizare, presiunea perioadei aglomerate, mai ales înainte de sărbători, accentuează stresul resimțit de angajați. „Stresul este, de fapt, un sindrom de adaptare. Ne confruntăm cu factori stresori, iar problema apare atunci când nu reușim să ne adaptăm corespunzător”, a explicat psihologul. Acesta a atras atenția că schimbarea mediului de lucru nu este mereu soluția, pentru că tiparele personale se pot repeta: „Doi oameni pot fi în același mediu, dar doar unul dezvoltă burnout. Diferențele țin de modul în care privim lucrurile”.

Un subiect sensibil este și gestionarea persoanelor toxice la locul de muncă, fie că sunt colegi sau superiori. Specialistul recomandă să nu luăm comportamentul acestora personal: „De multe ori credem că au ceva cu noi, dar este vorba despre propriul lor tipar de personalitate”. Totuși, specialistul avertizează că atunci când comportamentele depășesc limitele, pot apărea situații de hărțuire ce necesită măsuri organizaționale.

Burnout-ul reprezintă un semnal de alarmă al organismului care arată că resursele interne au fost depășite. Recunoașterea diferenței dintre oboseala normală și epuizarea severă poate preveni consecințele pe termen lung.

Etapele burnout-ului

  1. Entuziasm inițial: dorința de afirmare, muncă intensă, sacrificiu personal
  2. Stagnare: efortul nu mai aduce satisfacție, apare frustrarea
  3. Frustrare și epuizare: iritabilitate, oboseală constantă, scăderea motivației
  4. Apatie și cinism: detașare emoțională, lipsa interesului pentru muncă și relații
Articole similare

Gândirea pozitivă vs. autoagresiunea verbală

18 iun 2026
Paharul tău este pe jumătate gol sau pe jumătate plin? Răspunsul la această întrebare veche despre gândirea pozitivă poate reflecta perspectiva asupra vieții, atitudinea față de propria...

Obiceiurile matinale care îți pot schimba viața

10 mai 2026
Disciplina este una dintre cele mai comune calități ale comportamentului uman și este indispensabilă atunci când vine vorba de atingerea obiectivelor.În imaginația populară, adesea credem că...