Zahărul este parte a dietei umane din vremuri imemoriale, fiind totodată și una dintre cele mai vechi mărfuri documentate din lume. Istoria zahărului a început în jurul anului 4000 î.Hr., cu extracția sucului din trestia de zahăr și cultivarea ulterioară a plantei în India și Asia de Sud-Est. Inventarea granulelor de zahăr din sucul extras din trestia de zahăr a avut loc milenii mai târziu, mai exact în urmă cu 2.000 de ani, în India.
În lunga sa istorie, zahărul a fost protagonistul unora dintre cele mai negre perioade ale omenirii. Goana după averile pe care le aducea acest produs a contribuit la perpetuarea sclaviei, colonialismului și exploatării și a făcut milioane și milioane de victime. Prețiozitatea lui l-a făcut, până târziu, în secolul al XIX-lea, să fie accesibil doar celor mai bogați dintre cei mai bogați.
Astăzi, zahărul este ieftin și accesibil oricui, dar continuă să facă, de data aceasta din alte cauze, milioane și milioane de victime. Este foarte iubit, foarte cerut și se strecoară în alimentația noastră de multe ori fără să știm.
Un studiu științific recent publicat în JAMA Network Open – jurnalul cu acces deschis al Asociației Medicale Americane – arată că adaosul de zahăr poate determina îmbătrânirea prematură a celulelor, celula fiind unitatea anatomică de bază, structurală și funcțională a organismelor vii. Să vedem, însă, ce înseamnă adaosul de zahăr sau așa-numitul zahăr adăugat. Spre deosebire de zahărul pe care fructele, legumele, produsele lactate și cerealele integrale îl conțin în mod natural, zahărul adăugat este cel extras din sursa originală și adăugat apoi într-un aliment pentru îmbunătățirea gustului și o mai bună conservare a acestuia. În timp ce zahărul natural vine la pachet cu o mulțime de nutrienți benefici pentru organism (vitamine, minerale, fibre etc.), zahărul adăugat nu înseamnă decât calorii goale, fără aport nutritiv, pe care ficatul le transformă rapid în grăsime. Prea multe calorii goale devenite grăsime înseamnă creștere în greutate și, în foarte multe cazuri, obezitate și diabet zaharat, ambele fiind factori de risc în apariția bolilor cardiovasculare și a altor afecțiuni. Dar cortegiul neajunsurilor care însoțesc consumul de zahăr adăugat nu se încheie aici…
Autorii studiului publicat în Jurnalul Asociației Medicale Americane au descoperit că fiecare gram de zahăr adăugat este asociat cu creșterea vârstei celulare, chiar și în condițiile unei diete sănătoase. Pe de altă parte, rezultatele studiului arată că o dietă bogată în vitamine, minerale, antioxidanți și nutrienți antiinflamatori poate ajuta la menținerea unei vârste biologice mai tinere la nivel celular. Practic, concluzionează studiul, cu cât o persoană mănâncă mai sănătos și mai corect, cu atât celulele ei arată mai tinere.
„Știam deja că nivelurile ridicate de zaharuri adăugate sunt legate de înrăutățirea sănătății metabolice și de boli precoce, probabil mai mult decât orice alt factor alimentar. Acum știm că îmbătrânirea epigenetică accelerată stă la baza acestei relații și acesta este probabil unul dintre multele moduri prin care consumul excesiv de zahăr limitează longevitatea sănătoasă”,
a anunțat cercetătoarea Elissa Epel, profesor de psihiatrie și științe comportamentale la Universitatea din California, San Francisco (UCSF).
Pentru studiul lor, cercetătorii au analizat datele înregistrate în jurnalele alimentare ale unui număr de 342 de femei, cu o vârstă medie de 39 de ani. Echipa de cercetare a comparat apoi dieta fiecărei participante cu ceasul epigenetic (biologic) al acesteia, folosind un test de salivă care poate estima vârsta biologică a unei persoane în comparație cu vârsta calendaristică.
Femeile înrolate în studiu au consumat, în medie, 61 de grame de zahăr adăugat zilnic, consumul fiecăreia variind de la 3 grame, la 316 grame de zaharuri suplimentare pe zi. Examinând separat, pentru fiecare subiect al studiului în parte, aportul de zahăr, cercetătorii au descoperit legătura dintre consumul alimentelor cu adaos de zahăr și îmbătrânirea biologică accelerată, chiar și în condițiile unei diete, altfel, cât se poate de sănătoasă.
„Având în vedere că modelele epigenetice par a fi reversibile, este posibil ca eliminarea a 10 grame de zahăr adăugat pe zi să fie asemănătoare cu întoarcerea ceasului biologic cu 2,4 luni, dacă este menținută în timp. Concentrarea pe alimentele bogate în nutrienți cheie și sărace în zaharuri adăugate poate fi o nouă modalitate de a ajuta oamenii să mănânce bine pentru longevitate”,
a spus co-autorul studiului, dr. Barbara Laraia, profesor de alimentație, nutriție și sănătate a populației la UC Berkeley.
În general, modelul de alimentație în stil mediteraneean a avut cea mai puternică legătură cu vârsta celulară mai tânără, au descoperit cercetătorii. Regimul mediteraneean se concentrează, în principal, pe fructe și legume proaspete; nuci, fasole și cereale integrale; ulei de măsline ca sursă principală de grăsime, pește și fructe de mare, iar consumul decarne roșie, alimente procesate și deserturi cu zahăr este drastic limitat.
„Dietele pe care le-am examinat se aliniază cu recomandările existente pentru prevenirea bolilor și promovarea sănătății și evidențiază potența nutrienților antioxidanti și antiinflamatori în special. Din punctul de vedere al medicinei stilului de viață, este încurajator să vedem cum respectarea acestor recomandări poate promova o vârstă celulară mai tânără raportat la vârsta cronologică”, a spus dr. Dorothy Chiu, cercetător principal postdoctoral la Centrul Osher pentru Sănătate Integrativă al UCSF.
Consumul de zahăr la români
România se află pe locul 25 din cele 33 de țări europene incluse într-un clasament al consumului de zahăr adăugat și îndulcitori, cu 277 de kilocalorii pe cap de locuitor, zilnic. Deși mai puțin nesăbuit decât majoritatea europenilor la acest capitol, românul, cu 82 de grame zilnic, consumă de aproape trei ori mai mult față de recomandările Asociației Americane a Inimii, potrivit căreia aportul de zahăr zilnic nu trebuie să fie mai mare de 36 de grame pentru bărbați și 24 de grame în cazul femeilor.
Zahărul ascuns din alimente
Alimentele care conțin cantități mari de zahăr nu sunt întotdeauna dulci, așa că șansele de a cădea în capcană sunt foarte mari. Iată principalele alimente care conțin zahăr, de obicei fără știința consumatorilor: mezelurile, batoanele proteice, iaurtul cu fructe, untul de arahide, sosurile de diverse tipuri (pentru paste, salate etc.), muștarul, ketchupul, sucul de roșii, legumele la conservă, fructele conservate, cerealele pentru micul dejun, granola și musli, fructele uscate, băuturile energizante, laptele cu cacao, cafeaua cu arome, băuturile carbogazoase și anumite ceaiuri, varietăți de pâine.
Efectele zahărului asupra pielii
Consumul de zaharuri îmbătrânește chipul vizibil. Fiecare linguriță de zahăr contribuie la • Formarea de riduri – Pielea glicată îmbătrânește prematur, proces din care rezultă ridurile • Pierderea elasticității – Colagenul și elastina contribuie la elasticitatea pielii, iar zahărul le afectează această capacitate • Lipsa de uniformitate a tenului – Reacționând cu proteinele, zahărul are potențialul de a activa inflamația, care poate determina apariția roșeții și slăbirea tonusului • Aspectul de piele ternă – Glicarea afectează capacitatea de regenerare a pielii, proces în lipsa căruia tenul rămâne lipsit de strălucire • Deshidratarea pielii – Proteinele glicate sunt mai puțin capabile să rețină umiditatea și, ca efect, pielea devine deshidratată și se simte tensionată și uscată.
