Organizația Mondială a Sănătății a anunțat că Insulele Canare ar putea primi nava de croazieră afectată de un focar de hantavirus — boala care a provocat moartea lui Betsy Arakawa, soția actorului Gene Hackman. Organizația internațională a confirmat și un al doilea caz, ceea ce ridică numărul total al posibilelor infectări de la bord la șapte.
De la plecarea navei, pe 1 aprilie, cu 147 de pasageri și membri ai echipajului la bord, șapte persoane s-au îmbolnăvit: trei au murit, una se află în stare critică, iar alte trei prezintă simptome ușoare.
În ciuda gravității unor cazuri, OMS transmite un mesaj de calm: „Pe baza informațiilor disponibile în prezent, inclusiv a modului în care se transmite hantavirusul, riscul pentru populația globală este scăzut.”
Totuși, situația a stârnit îngrijorare — o reacție firească după pandemia de COVID-19 — însă specialiștii subliniază că este vorba despre cazuri distincte, cu mecanisme de transmitere diferite.
„Acest virus nu va provoca o epidemie. Și nu poate fi comparat cu coronavirusul”, afirmă Fernando Esperón, profesor de medicină veterinară și co-coordonator al Grupului de Cercetare în Biosciențe și Sănătate Globală din cadrul European University.
Motivul principal este transmisibilitatea redusă între oameni. „Dintre toate variantele de hantavirus, doar una a demonstrat transmitere interumană. Iar aceasta necesită un contact foarte apropiat, apare extrem de rar și are o capacitate aproape inexistentă de a se menține în populația umană”, explică specialistul.
Andes virus, identificat în America de Sud, reprezintă o excepție, însă chiar și în acest caz capacitatea de răspândire este considerată foarte limitată.
Hantavirusul nu este un virus nou. „Este cunoscut de cel puțin 70 de ani, ceea ce înseamnă că nu vorbim despre ceva recent și nici despre un virus care a suferit mutații majore”, subliniază Fernando Esperón.
Este vorba despre o zoonoză — o infecție transmisă de la animale la oameni — asociată în principal cu rozătoarele. Acestea pot purta virusul fără să se îmbolnăvească și îl elimină prin excremente.
Potrivit OMS, hantavirusul poate provoca boli severe la om, deși cazurile sunt rare. „Cele mai importante forme sunt hantavirusul pulmonar și hantavirusul renal hemoragic”, explică specialistul de la European University.
Diferența dintre ele este esențială. „Forma renală hemoragică are o rată de mortalitate sub 1% și este întâlnită în general în Eurasia. În schimb, pe continentul american predomină varianta pulmonară, care poate avea o mortalitate între 31% și 40%”, avertizează expertul.
Transmiterea de la om la om este extrem de dificilă și apare foarte rar. Infecția se produce aproape exclusiv prin contactul cu rozătoare infectate sau cu excrementele acestora.
De aceea, „singura metodă reală de prevenție este eliminarea sau reducerea contactului cu praful contaminat cu fecale și urină de rozătoare”, explică Fernando Esperón.
În cele mai multe cazuri, infectarea are loc prin inhalarea particulelor contaminate aflate în aer, mai ales în spații închise sau slab ventilate. În cazul navei de croazieră, anchetatorii analizează dacă expunerea s-a produs în timpul unor activități desfășurate în zone cu faună sălbatică sau chiar la bordul vasului.
Perioada de incubație a hantavirusului este, de regulă, între una și cinci săptămâni. Primele simptome sunt nespecifice și pot fi ușor confundate cu alte infecții virale. „La început, sunt practic imposibil de diferențiat de gripă”, avertizează Fernando Esperón.
Printre cele mai frecvente simptome se numără:
febră și stare accentuată de oboseală
dureri musculare
stare generală de rău
În unele cazuri, boala poate evolua către forme severe, cu afectare respiratorie importantă, în special în varianta pulmonară. „Gravitatea depinde mai puțin de gradul expunerii și mai mult de tulpina sau varianta virusului”, explică specialistul.
De asemenea, vârsta, afecțiunile preexistente și alte comorbidități pot influența semnificativ evoluția bolii.
Prevenția presupune evitarea contactului cu rozătoarele și cu mediile contaminate, precum și respectarea unor reguli stricte de igienă. Așa cum explică Fernando Esperón, controlul rozătoarelor și curățarea umedă a suprafețelor sunt esențiale pentru eliminarea particulelor contaminate din aer.
În ceea ce privește contactele apropiate, deoarece transmiterea are loc aproape exclusiv de la rozătoare la oameni, iar transmiterea interumană este practic inexistentă, măsurile de izolare sunt foarte limitate. Cu alte cuvinte, nu este necesară izolarea în masă, ci monitorizarea și informarea populației pentru recunoașterea rapidă a simptomelor și prevenirea complicațiilor severe.
„Din momentul în care apar simptomele — care la început sunt greu de diferențiat de cele ale gripei — este esențial consultul medical”, subliniază specialistul. Acest lucru permite confirmarea diagnosticului prin test PCR și inițierea rapidă a tratamentului simptomatic și de susținere, în cazul în care infecția se agravează.
În prezent, nu există un tratament specific pentru hantavirus, motiv pentru care pacienții trebuie monitorizați atent. În formele severe, poate fi necesară internarea în secția de terapie intensivă, unde se poate recurge la intubare sau ventilație mecanică pentru susținerea respirației și gestionarea acumulării de lichid la nivel pulmonar.
Sedentarismul: Boala invizibilă care ne scurtează viaţa
