Laringita este contagioasă? Ce trebuie să știi

Laringita poate fi contagioasă atunci când este cauzată de o infecție virală, precum răceala sau gripa. În schimb, cauzele neinfecțioase, cum ar fi suprasolicitarea vocii, nu se transmit de la o persoană la alta.

Idei esențiale
-Laringita poate fi contagioasă, în special atunci când este provocată de o infecție virală, precum răceala sau gripa.
-Laringita virală se vindecă, de obicei, de la sine, însă odihna și inhalarea aburilor pot contribui la ameliorarea simptomelor și la recuperare.

Am laringită acută?

Laringita poate fi acută, ceea ce înseamnă că apare brusc, poate avea o evoluție intensă și, de obicei, nu durează mult. Poate fi și cronică, caz în care se dezvoltă treptat, persistă în timp și are adesea o evoluție progresivă.

Cauzele laringitei acute sunt, de cele mai multe ori, infecțiile sau traumatismele. În schimb, laringita cronică poate indica probleme mai serioase, fie din cauza unei afecțiuni de fond dificil de controlat, fie ca urmare a afectării corzilor vocale, de exemplu prin leziuni nervoase, polipi sau noduli.

În linii mari, cauzele laringitei acute și cronice pot fi împărțite astfel:

Laringita acută
-Infecții virale
-Infecții bacteriene
-Infecții fungice
-Traumatisme ale corzilor vocale, provocate de țipat, strigăte sau cântat excesiv

Laringita cronică
-Alergii
-Boala de reflux gastroesofagian, cunoscută și sub denumirea de reflux acid
-Sinuzită cronică
-Fumat intens
-Consumul excesiv de alcool
-Solicitarea repetată și excesivă a vocii, de exemplu în cazul majoretelor sau al cântăreților profesioniști
-Boli autoimune, precum artrita reumatoidă sau sarcoidoza

Cum mi-am pierdut vocea din cauza laringitei?

Inflamația este răspunsul natural al organismului la o infecție sau la o leziune. Atunci când organismul întâlnește ceva ce consideră nociv, sistemul imunitar reacționează prin eliberarea unor substanțe chimice care declanșează inflamația.

Inflamația determină dilatarea vaselor de sânge mici, numite capilare. Astfel, globulele albe implicate în apărarea organismului pot ajunge mai ușor în zona afectată. Ca urmare, lichidul se acumulează în țesuturile din apropiere, provocând umflare, durere și senzație de căldură.

În cazul laringitei, inflamația determină umflarea corzilor vocale, aflate în interiorul laringelui. Deoarece corzile vocale produc sunete prin vibrație, orice umflare le poate împiedica să vibreze normal. Acest lucru duce la răgușeală sau chiar la pierderea temporară a vocii, numită afonie.

Printre factorii care pot declanșa inflamația laringelui se numără infecțiile, substanțele iritante din mediul înconjurător, alergenii și suprasolicitarea corzilor vocale.

Laringita virală este contagioasă?

Unele cauze ale laringitei acute sunt contagioase, ceea ce înseamnă că se pot transmite de la o persoană la alta prin contact direct sau indirect.

Acest lucru este valabil în special în cazul laringitei virale, provocată în principal de virusuri care afectează căile respiratorii superioare, inclusiv nările, cavitatea nazală, gura, gâtul și laringele.

În funcție de virusul implicat, infecția se poate transmite prin contact direct, prin atingerea unor suprafețe sau obiecte contaminate cu secreții respiratorii ori prin inhalarea picăturilor eliminate de o persoană care tușește sau strănută.

Printre cauzele frecvente ale laringitei virale se numără:

-rinovirusurile, principala cauză a răcelilor;
-adenovirusurile, asociate cu răceala și bronșita;
-virusurile gripale;
-virusurile paragripale, care provoacă de obicei simptome mai ușoare decât gripa, dar pot duce la -complicații mai serioase;
-virusul respirator sincițial (VRS).

Laringita virală la copii

Multe virusuri respiratorii, inclusiv adenovirusurile, virusurile gripale, virusurile paragripale și VRS, pot provoca laringită obstructivă (crup) la copii. Copiii cu crup prezintă frecvent laringită, însoțită de un sunet ascuțit, asemănător unui șuierat, numit stridor.

Laringita bacteriană și fungică

Și anumite bacterii și ciuperci pot provoca laringită acută, însă gradul de contagiozitate diferă de la un microorganism la altul.

Laringita bacteriană poate apărea independent sau în asociere cu o infecție virală a căilor respiratorii superioare, caz în care reprezintă o infecție secundară. Unele bacterii se transmit în mod similar virusurilor care provoacă răceala și gripa, în timp ce altele sunt oportuniste. Acestea pot exista în mod natural în organism și provoacă boala atunci când sistemul imunitar este slăbit.

Există și bacterii care pot fi introduse accidental în organism în timpul unor proceduri medicale, prin contact direct sau prin instrumente contaminate. Un exemplu este Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA).

Printre cauzele laringitei bacteriene se numără:

1. Streptococcus pneumoniae;
2. Moraxella catarrhalis;
3. Haemophilus influenzae;
4. Staphylococcus aureus;
5. Bordetella pertussis, bacteria care provoacă tusea convulsivă;
6. Corynebacterium diphtheriae, bacteria care provoacă difteria;
7. Mycobacterium tuberculosis, bacteria responsabilă de tuberculoză.

Laringita fungică nu este contagioasă în același mod ca laringita virală sau bacteriană. În general, infecția nu se transmite de la o persoană la alta, ci poate apărea după inhalarea sporilor fungici din sol contaminat.

Laringita fungică poate afecta și persoane sănătoase, însă apare mai ales ca infecție oportunistă, atunci când sistemul imunitar este slăbit. Unele ciuperci, precum Candida, se găsesc în mod natural în organism și pot provoca laringită atunci când imunitatea este compromisă, permițând dezvoltarea excesivă a fungului.

Printre cauzele laringitei fungice se numără:

1. Histoplasma, asociată cu histoplasmoza;
2. Blastomyces, asociată cu blastomicoza;
3. Candida, asociată cu candidoza orală și alte infecții fungice;
4. Cryptococcus, asociată cu criptococoza;
5. Coccidioides, asociată cu coccidioidomicoza.

Tratament: cum scapi mai repede de laringită?

Laringita virală este, în general, autolimitată, ceea ce înseamnă că se vindecă de la sine în timp. Acest lucru nu este neapărat valabil în cazul laringitei bacteriene sau fungice.

Unele infecții virale care pot provoca laringită pot beneficia de tratament antiviral, însă aceste medicamente nu tratează în mod direct inflamația corzilor vocale și nu grăbesc neapărat recuperarea vocii.

În cele mai multe cazuri, tratamentul se concentrează pe îngrijirea simptomatică, reducerea durerii și a inflamației și acordarea timpului necesar organismului pentru a elimina infecția.

Măsurile care pot fi aplicate acasă includ:

• repaus vocal, înainte de toate;
• consum suficient de lichide;
• inhalarea aburilor;
• utilizarea unui umidificator;
• gargara cu apă sărată;
• consumul de ceai cu miere;
• medicamente fără prescripție medicală pentru durere și febră, precum paracetamolul sau
• ibuprofenul;
• medicamente antitusive, precum dextrometorfanul.

Aceleași măsuri pot contribui la ameliorarea durerii și inflamației și în cazul laringitei bacteriene sau fungice, precum și atunci când răgușeala este provocată de suprasolicitarea acută a vocii sau de laringita cronică.

Dextrometorfanul nu este recomandat persoanelor care fumează și au tuse cronică, deoarece poate favoriza acumularea mucusului în plămâni. De asemenea, paracetamolul trebuie utilizat cu precauție la persoanele care consumă cantități mari de alcool, din cauza riscului de afectare hepatică.

Laringita bacteriană este adesea mai severă și poate necesita tratament cu antibiotice pentru eliminarea infecției. În cazul laringitei fungice poate fi necesar un tratament antifungic, uneori administrat pe o perioadă mai lungă.

Fumatul și laringita

Dacă ai laringită, fumatul este unul dintre cele mai nocive lucruri pe care le poți face. Nu doar că fumatul este un factor de risc pentru laringita cronică, dar poate accentua simptomele și poate prelungi durata unui episod de laringită acută.

Fumul de tutun conține substanțe precum formaldehida și nicotina, care favorizează inflamația la nivelul gâtului. În plus, fumatul provoacă tuse, ceea ce solicită și mai mult corzile vocale deja inflamate și poate întârzia recuperarea vocii.

Cât durează până se vindecă laringita

Prin definiție, laringita acută durează cel mult trei săptămâni, în timp ce laringita cronică persistă mai mult de trei săptămâni sau reapare în mod repetat.14

Cu repaus vocal, majoritatea cazurilor de laringită virală se vindecă în aproximativ o săptămână. Laringita bacteriană sau fungică poate necesita mai mult timp pentru vindecare, însă, în cele mai multe cazuri, simptomele dispar complet în aproximativ două săptămâni atunci când este administrat tratamentul adecvat, cu antibiotice sau antifungice.9,10

Durata laringitei cronice variază în funcție de cauza care a declanșat-o.

Laringita cronică se instalează treptat, iar simptomele pot apărea și dispărea pe o perioadă îndelungată. Chiar și atunci când este gestionată corespunzător, unele afecțiuni, precum alergiile sezoniere, boala de reflux gastroesofagian (BRGE), artrita reumatoidă sau sarcoidoza, pot provoca în continuare simptome, mai ales la persoanele care au avut episoade anterioare de laringită.3

La persoanele care fumează sau consumă alcool în cantități mari, laringita are un risc mai mare de a reapărea și poate provoca mai frecvent simptome persistente sau progresiv mai severe.

Când laringita nu se vindecă

Nu toate cazurile de laringită acută se vindecă rapid. Uneori, o laringită virală poate persista și poate evolua spre o formă cronică. În anumite situații, laringita poate fi provocată și de bacterii rezistente la antibiotice, precum MRSA (Staphylococcus aureus rezistent la meticilină).

Unele studii sugerează că această bacterie, care se poate răspândi în special în mediul spitalicesc, poate provoca laringită la o parte dintre persoanele infectate. În astfel de cazuri, medicul poate recomanda un tratament antibiotic adaptat sensibilității bacteriei, uneori de durată mai lungă. Alegerea antibioticului depinde de rezultatele investigațiilor și de rezistența bacteriei la anumite medicamente.

În situații rare, medicul poate prescrie corticosteroizi, precum dexametazona, pentru a reduce inflamația de la nivelul laringelui. Această abordare este utilizată în special la copiii cu laringită acută severă (crup), atunci când inflamația laringelui este însoțită de dificultăți importante de respirație.

Când trebuie să mergi la medic

Laringita nu este, în general, o afecțiune gravă, însă este recomandat să consulți un medic dacă:

-simptomele nu se ameliorează după două săptămâni;
-ai febră mare, de peste 39°C;
-întâmpini dificultăți de respirație;
-tușești cu sânge;
-apar și alte simptome care te îngrijorează.