Ce ajută la calmarea iritației vaginale?

Iritația vaginală poate provoca disconfort, precum senzația de arsură, uscăciune sau mâncărime, fiind adesea cauzată de infecții, alergii sau menopauză. Acest articol prezintă metode de ameliorare a simptomelor, în funcție de cauza și localizarea iritației.

Idei principale
-Iritația vaginală poate fi cauzată de infecții, alergii sau menopauză și se poate manifesta prin mâncărime, senzație de arsură sau durere locală.
-Evitarea produselor iritante și purtarea hainelor lejere, din bumbac, pot contribui la ameliorarea simptomelor și la prevenirea iritației vaginale.

Cum se manifestă iritația vaginală

Iritația vaginală poate afecta atât interiorul, cât și exteriorul vaginului, provocând simptome precum durere, senzație de arsură, uscăciune, mâncărime, inflamație și secreții vaginale anormale.

Durerea la nivelul vulvei
Durerea sau sensibilitatea locală afectează frecvent vulva, partea externă a organelor genitale feminine, și poate apărea la nivelul labiilor, clitorisului sau orificiului vaginal.

Pe lângă disconfortul general sau durere, această manifestare poate fi descrisă uneori ca o senzație ascuțită, de înțepătură sau de arsură.

Senzația de arsură în interiorul sau la exteriorul vaginului
Anumite tipuri de iritație vaginală pot provoca o senzație de arsură atât în interiorul, cât și la exteriorul zonei vaginale.

Disuria reprezintă durerea sau senzația de arsură resimțită în timpul urinării și poate apărea în cazul infecțiilor vaginale sau urinare, al infecțiilor cu transmitere sexuală (ITS) ori al modificărilor asociate menopauzei.

Senzația de arsură sau usturime la exteriorul vaginului poate apărea atunci când un alergen sau un produs irită pielea din această zonă.

Uscăciunea vaginală
Scăderea nivelului de estrogen în perioada menopauzei provoacă frecvent uscăciune vaginală, care poate fi însoțită de disconfort, iritație și durere. Alte evenimente asociate modificărilor hormonale, precum nașterea, alăptarea sau administrarea medicamentelor pe bază de estrogen, pot contribui, de asemenea, la apariția uscăciunii vaginale.

Anumite medicamente și afecțiuni medicale pot provoca aceeași problemă.

Mâncărimea
Senzația neplăcută de mâncărime poate apărea atunci când pielea din zona genitală este iritată. Printre cauzele posibile se numără infecțiile, reacțiile alergice, anumite afecțiuni medicale și menopauza.

Mâncărimea este localizată frecvent în jurul labiilor sau al orificiului vaginal și poate fi însoțită de alte simptome, precum umflarea țesuturilor sau modificarea culorii pielii.

Iritația vaginală cu sau fără secreții
Simptomele iritației vaginale pot apărea atât în prezența, cât și în absența secrețiilor vaginale, un lichid produs în mod natural de vagin.

Secrețiile normale pot fi transparente, albe, albicioase sau galben-pal și au un miros caracteristic. În schimb, secrețiile anormale, care pot apărea în cazul unei infecții sau al altor cauze de iritație vaginală, pot avea o consistență grunjoasă, o culoare modificată sau un miros neplăcut.

Cum se ameliorează iritația vaginală în funcție de cauză

Există mai multe opțiuni de tratament pentru ameliorarea iritației vaginale. Alegerea celei mai potrivite metode depinde de cauza subiacentă, care necesită, de regulă, evaluarea și diagnosticul unui medic.

Menopauza
După încetarea menstruațiilor, care apare de obicei în jurul vârstei de 50 de ani, nivelurile hormonale scad semnificativ. Aceste modificări pot provoca iritație vaginală și simptome precum uscăciunea și mâncărimea. Principalul mecanism este reducerea estrogenului, care determină diminuarea lubrifierii naturale a vaginului.

Pentru ameliorarea disconfortului în timpul activității sexuale, specialiștii recomandă adesea creme hidratante destinate utilizării externe la nivelul vulvei sau lubrifianți pentru utilizare intravaginală.

Tratamentele hormonale pe bază de estrogen pot fi administrate local sau oral, însă necesită prescripție medicală.

Vulvodinia
Vulvodinia este o afecțiune caracterizată prin durere la nivelul vulvei, care persistă timp de cel puțin trei luni și nu poate fi explicată printr-o infecție sau printr-o altă afecțiune cutanată ori medicală.

Pentru ameliorarea iritației și a disconfortului, medicul poate recomanda mai multe tipuri de tratament. Acestea pot include creme cu estrogen, anestezice locale cu efect analgezic, anumite antidepresive sau medicamente anticonvulsivante. În unele cazuri, pot fi luate în considerare și proceduri efectuate în cabinetul medical, precum cele bazate pe ultrasunete.

Infecțiile fungice cu Candida
Infecțiile fungice vaginale, cunoscute drept candidoză, apar atunci când ciupercile care se găsesc în mod natural în zona vaginală se înmulțesc excesiv. Acestea se numără printre cele mai frecvente infecții vaginale care provoacă iritație.

Pentru ameliorarea mâncărimii și a iritației vulvare, candidoza este tratată, de regulă, cu ovule vaginale antifungice sau cu medicamente antifungice administrate oral, la recomandarea medicului.

Deși tratamentele antifungice disponibile fără prescripție medicală pot fi eficiente, specialiștii recomandă confirmarea diagnosticului de către un medic, pentru a se asigura că simptomele sunt provocate într-adevăr de o infecție fungică.

Dermatita vulvară
Dermatita vulvară este o inflamație a pielii din jurul organelor genitale externe. Aceasta provoacă frecvent mâncărime, iritație, erupții cutanate și modificări ale culorii pielii, inclusiv roșeață.

În funcție de severitatea afecțiunii, medicul poate recomanda un tratament care include medicamente eliberate pe bază de prescripție medicală, precum creme cu corticosteroizi sau unguente cu tacrolimus.

Și anumite măsuri aplicate la domiciliu pot contribui la ameliorarea simptomelor: administrarea unui antihistaminic oral disponibil fără prescripție medicală, evitarea contactului cu substanțele iritante și purtarea hainelor lejere, din bumbac.

Lichenul scleros vulvar
Lichenul scleros vulvar este o afecțiune care provoacă apariția unor zone de piele cu aspect modificat și culoare neuniformă la nivelul vulvei. Printre simptome se numără mâncărimea, sensibilitatea, durerea și tendința pielii de a se învineți sau de a sângera cu ușurință.

Cauza exactă nu este cunoscută, însă se consideră că pot contribui o combinație de factori genetici, activitatea excesivă a sistemului imunitar și leziuni sau iritații cutanate anterioare. Afecțiunea este întâlnită mai frecvent la femeile aflate în postmenopauză.

Tratamentul se bazează, de regulă, pe corticosteroizi topici puternici, precum clobetasolul, comercializat sub diferite denumiri, inclusiv Dermovate, ClobaDerm și Etrivex.

Simptomele se pot ameliora după câteva săptămâni de aplicare de două ori pe zi, conform schemei prescrise. Ulterior, medicul poate recomanda aplicarea de două ori pe săptămână pentru menținerea controlului bolii și reducerea riscului de reacții adverse asociate corticosteroizilor, precum subțierea pielii.

O altă opțiune este tacrolimusul topic, un inhibitor al calcineurinei, disponibil în concentrații de 0,1% și 0,03%. Acesta poate fi utilizat pentru tratarea și prevenirea recidivelor, fie în asociere cu un corticosteroid topic, fie ca alternativă la acesta.

Trichomoniaza
Trichomoniaza este una dintre infecțiile cu transmitere sexuală frecvente. Aceasta poate provoca secreții vaginale anormale, iritație, mâncărime, disconfort și durere în timpul urinării.

Tratamentul presupune administrarea unor medicamente eliberate pe bază de prescripție medicală, precum metronidazolul sau tinidazolul. Ameliorarea iritației poate apărea în decurs de până la o săptămână după încheierea tratamentului.

Cum poți gestiona iritația vaginală cronică

În unele cazuri, iritația vaginală apare ocazional și dispare spontan sau după un tratament de scurtă durată. Însă atunci când persistă timp de trei luni sau mai mult, disconfortul cronic poate afecta semnificativ calitatea vieții.

Primul pas este identificarea și tratarea cauzei. Dacă simptomele persistă în ciuda tratamentului sau reapar frecvent, medicul poate recomanda și alte măsuri:

Evitarea factorilor iritanți fizici, inclusiv a anumitor materiale sau ingrediente din produsele de îngrijire.
Utilizarea unor medicamente analgezice orale sau topice, disponibile fără prescripție medicală, pentru ameliorarea durerii, dacă sunt potrivite situației.
Fizioterapie pentru planșeul pelvin, în special în cazul problemelor legate de funcția vezicii urinare sau de activitatea sexuală.
Injecții pentru blocarea transmiterii semnalelor nervoase sau alte intervenții asupra sistemului nervos, pentru reducerea durerii asociate vulvodiniei.
Este important de știut că iritația vaginală este o problemă frecventă. Un studiu a constatat că jumătate dintre persoanele aflate în postmenopauză au prezentat disconfort vaginal, iar 80% dintre participantele respective au declarat că iritația le-a afectat negativ viața.

Alte cercetări estimează că peste jumătate dintre persoanele cu vagin, cu vârsta de peste 24 de ani, se confruntă cel puțin o dată cu iritație sau disconfort vaginal.

Măsuri de igienă pentru prevenirea sau reducerea iritației vaginale

Iritația vaginală nu poate fi prevenită întotdeauna. Totuși, specialiștii recomandă câteva măsuri generale care pot contribui la reducerea riscului și a disconfortului:

Spală zona genitală externă cu apă și, dacă este necesar, cu un săpun blând, fără parfum.
Evită dușurile vaginale, care pot perturba echilibrul natural al florei vaginale.
Poartă lenjerie intimă respirabilă, din bumbac.
Evită produsele care conțin parfumuri sau alte ingrediente iritante, inclusiv anumite geluri de duș.
Menține zona uscată și schimbă cât mai repede costumul de baie sau hainele umede.
Aplică comprese reci pentru a calma temporar iritația.
După duș, poți aplica un strat subțire de vaselină simplă pe pielea externă iritată, pentru a o proteja.
Important: Dacă iritația este persistentă, recurentă sau însoțită de secreții neobișnuite, miros neplăcut, leziuni ori durere, este recomandat un consult ginecologic. Tratamentul diferă în funcție de cauză, iar simptomele asemănătoare nu indică neapărat aceeași afecțiune.