Ne putem pierde dinții din cauza stresului?

Perioadele prelungite de stres pot favoriza apariția unor probleme care, netratate, afectează sănătatea dentară. De la bruxism și uzura dinților până la neglijarea igienei orale sau agravarea unor afecțiuni gingivale, efectele indirecte ale stresului pot fi importante. Medicul stomatolog Sorina Stroe, asistent universitar doctor, explică legătura dintre perioadele tensionate pe care fiecare dintre noi le poate traversa și sănătatea dinților și arată care sunt semnalele pe care nu ar trebui să le ignorăm.

„Există o întrebare pe care o aud din ce în ce mai des: dacă trecem printr-o perioadă foarte stresantă, putem ajunge să ne pierdem dinții? Răspunsul este că stresul, în sine, nu determină direct pierderea dinților. În schimb, poate contribui la apariția sau agravarea unor probleme dentare care, dacă sunt ignorate și nu sunt tratate la timp, pot pune în pericol sănătatea și stabilitatea dinților. Una dintre cele mai importante legături pe care le observăm este cea dintre perioadele de stres și bruxism, adică încleștarea sau scrâșnirea involuntară a dinților”, declară medicul stomatolog Sorina Stroe.

Bruxismul, o problemă cauzată în principal de stres

În perioadele tensionate, unele persoane își încleștează dinții în timpul zilei sau îi scrâșnesc în timpul somnului fără să fie conștiente de acest lucru. În timp, presiunea repetată poate avea efecte asupra structurilor dentare și asupra articulației temporomandibulare.

Bruxismul produce o suprasolicitare importantă a dinților. În funcție de intensitatea și frecvența episoadelor, pot apărea uzură dentară, sensibilitate, fisuri, fracturi sau deteriorarea obturațiilor. Pot fi afectate, de asemenea, musculatura și articulația mandibulară.

„De multe ori, pacientul nu vine la cabinet spunând că are bruxism, pentru că nici măcar nu știe că își încleștează sau își scrâșnește dinții. Alții, chiar dacă știu că fac acest lucru, ascund informația atunci când sunt întrebați. Noi observăm noi anumite semne în timpul consultației: suprafețe dentare foarte uzate, mici fracturi, obturații deteriorate sau modificări ale formei dinților. Uneori pacientul ne spune că se trezește dimineața cu maxilarele obosite, încordate sau cu dureri de cap. Toate acestea ne pot ridica suspiciunea că există o suprasolicitare a aparatului dento-maxilar”, spune Dr. Sorina Stroe.

Totuși, relația dintre stres și bruxism nu trebuie simplificată. Bruxismul are o origine complexă, în care pot interveni factori neurologici, autonomi, genetici și alți factori individuali. Prin urmare, nu orice persoană care trece printr-o perioadă stresantă va dezvolta automat bruxism.

Ce legătură există între stres și sănătatea gingiilor
 
O altă problemă importantă este sănătatea gingiilor. Boala parodontală este o afecțiune inflamatorie care afectează țesuturile și osul care susțin dinții. În formele avansate, pierderea suportului osos poate determina mobilitatea dinților și, în anumite situații, pierderea acestora.

„Este foarte important să facem diferența între cauză și factor favorizant. Stresul nu este cauza directă a bolii parodontale. Vorbim despre o boală cu o etiologie complexă, în care placa bacteriană și modul în care organismul răspunde la aceasta au un rol important. Însă, în perioadele în care suntem foarte stresați, comportamentul nostru se poate schimba. Putem neglija igiena orală, putem amâna vizita la medicul stomatolog, putem fuma mai mult sau putem avea o alimentație mai dezechilibrată. Toate aceste lucruri pot influența negativ sănătatea orală și pot favoriza agravarea unor probleme deja existente”, adaugă medicul stomatolog Sorina Stroe.

Astfel, în anumite situații, nu stresul propriu-zis este cel care afectează direct dinții, ci consecințele pe care perioadele dificile le au asupra obiceiurilor noastre și asupra sănătății generale.
 
Semnale pe care nu trebuie să le ignorăm

Unul dintre cele mai importante semnale de alarmă este mobilitatea dentară. Dacă un dinte începe să se miște, apar spații noi între dinți, gingiile sângerează frecvent sau se retrag, situația trebuie evaluată de medic.

„Un dinte care se mișcă nu trebuie pus automat pe seama stresului. La fel, o gingie care sângerează constant sau o retragere gingivală nu sunt lucruri pe care ar trebui să le ignorăm. Pot exista mai multe cauze, iar uneori este nevoie inclusiv de o evaluare parodontală. Cu cât identificăm mai devreme problema, cu atât avem mai multe șanse să intervenim înainte ca structurile care susțin dintele să fie afectate sever”, mai spune Dr. Sorina Stroe (MG Dental).

Fisurile sau fracturile repetate, sensibilitatea dentară, durerile mandibulare și senzația de tensiune la nivelul maxilarelor sunt, de asemenea, motive pentru un consult stomatologic. Mai ales atunci când apar sau se accentuează într-o perioadă stresantă.
 
Prevenția, prevenția și iar prevenția   

Faptul că stresul face parte din viața de zi cu zi nu înseamnă că trebuie să acceptăm și eventualele sale consecințe asupra sănătății orale. Controalele regulate permit identificarea din timp a semnelor de uzură, a problemelor gingivale sau a altor modificări care pot trece neobservate acasă.
 
„Nu trebuie să așteptăm să ne doară un dinte pentru a merge la medic. Multe probleme dentare și parodontale evoluează o perioadă fără simptome evidente. Tocmai de aceea, consultațiile periodice sunt atât de importante. În plus, dacă observăm că într-o perioadă stresantă ne încleștăm frecvent maxilarele, avem dureri dimineața sau constatăm modificări ale dinților, este bine să discutăm cu medicul stomatolog. Intervenția la timp poate preveni complicațiile și, în multe cazuri, ne poate ajuta să păstrăm dinții naturali pentru cât mai mult timp”, încheie medicul stomatolog Sorina Stroe.