Academicianul Leon Dănăilă este o legendă vie a medicinei, uriașa sa statură profesională fiind clădită pe o lungă serie de realizări impresionante. Celebrul neurochirurg român inclus alături de Einstein în Topul celor 500 de genii ale secolului XX a efectuat peste 40.000 de operații pe creier. Știința și inovațiile sale au făcut ca mortalitatea operatorie în cazul anevrismelor intracerebrale să fie redusă de la 59% la 4%. A scris zeci de cărți și tratate de specialitate, iar rezultatele operațiilor pe care le-a efectuat în premieră în România sunt publicate în sute de lucrări științifice. A înființat prima secție de neurochirurgie vasculară şi microneurochirurgie vasculară din țară, deține 18 brevete de inventator și 10 de inovator și a construit doar prin eforturile proprii, fără susținerea vreunei autorități, 16 camere de spital şi o sală de operație dotată la cele mai înalte standarde. Și-a dedicat întreaga viață medicinei și a făcut sacrificii majore pentru a-și finanța singur munca de cercetare, mergând până la a-și vinde propria casă. Tratatul Functional neuroanatomy of the brain, care are peste 2.000 de pagini structurate în trei volume, nu ar fi apărut fără noblețea acestui sacrificiu. După 62 de ani de neurochirurgie, academicianul Leon Dănăilă își continuă cu pasiune activitatea publicistică și munca de cercetare în biroul său, dincolo de ușa pe care stau inscripționate de decenii aceleași cuvinte: „Dr. Leon Dănăilă – consultații gratuite”. Anul acesta împlinește 91 de ani și ne îndeamnă ca, pentru o viață binecuvântată cu longevitate și sănătate, să căutăm deopotrivă satisfacția și credința, dar mai presus de toate, să fim buni unii cu alții!
8 factori care mențin creierul tânăr până la adânci bătrâneți
Domnule academician, sunteți una dintre cele mai îndreptățite voci care ar putea vorbi despre un așa-numit secret al menținerii tinereții creierului. Există o asemenea taină?
Acad. prof. dr. L. Dănăilă – Este o chestiune complicate, care nu depinde numai de un singur factor. De obicei, oamenii se leagă de alimentație și nu este corect, pentru că sunt mulți alți factori care intervin. Cei mai importanți sunt în număr de opt și o să-i enumăr scurt, fiindcă toți ar putea ridica o mulțime de întrebări legate de probleme specifice. Încep cu sportul, care este foarte important pentru evoluția creierului, dar și pentru recuperarea unor boli. Pe lângă mișcare, alte două elemente importante sunt succesul și satisfacția. Poți să ții un regim alimentar corect sau să te antrenezi intens, dar dacă activitatea zilnică nu îți aduce satisfacție și succes, atunci se dă totul peste cap. Lipsa acestora duce în cele din urmă la o stare depresivă. S-a constatat că stările depresive pot determina apariția unor boli, chiar și a cancerului. Eu sunt permanent la curent cu tot ce se întâmplă cu creierul uman și, în plus de faptul că am scris zeci de volume, de 62 de ani operez numai pe creier, ceea ce îmi conferă o experiență bogată cu o mulțime de persoane care au adoptat diferite regimuri de viață.
Rămânând în sfera întrebării anterioare, ce considerați că este cu adevărat important pentru noi?
Acad. prof. dr. L. Dănăilă – Un alt factor care intră în componența așa-zisului secret al longevității este fenomenul de sacralitate. Omul trebuie să fie animat de valența credinței, fiindcă există factori mai puțin cunoscuți în activitatea cerebrală care influențează creierul în bună măsură. Am publicat un articol în legătură cu gândurile noastre – ele au o formă materială, se pot transmite de la un om la altul și pot influența activitatea unor indivizi. Așa se explică descoperirile făcute în același timp de diferiți oameni de știință. Condiția este însă concordanța dintre creierul care emite gândul și creierul care îl recepționează. Nu oricine poate recepționa.
Un alt factor important se referă la sprijinul moral care, aidoma gândului, are un rol extraordinar, extrem de benefic. Lângă sprijinul moral, pe poziție egală este așezată bunătatea.
Încă o componentă importantă este somnul, care are un rol esențial în activitatea zilnică. Este important prin faptul că în timpul somnului se deschid anumite canale prin care se elimină din celulele nervoase substanțe toxice, rezultat al unor metabolisme cerebrale și nu numai. Neeliminarea acestor substanțe toxice din celulele nervoase duce la apariția unor boli degenerative, inclusiv maladia Alzheimer. De ce? Din cauza acumulării acestor substanțe, conexiunile dintre celulele nervoase sunt întrerupte, astfel încât individul respectiv nu mai poate să judece corect factorii de mediu intern.
Ceea ce mâncăm contează la fel de mult în economia unei vieți lungi și sănătoase?
Acad. prof. dr. L. Dănăilă – Factorul cu numărul 8, mâncarea, este și el relevant. Sunt întrebat deseori ce alimentație folosesc de pot activa și opera și la vârsta aceasta. Celor doritori să afle le spun că țin cont de câteva lucruri. De exemplu, nu fac exces de grăsimi, zaharuri și alcool. Există regimuri alimentare benefice, cum ar fi regimul Okinawa sau cel mediteranean. Mai există regimul împotriva tensiunii arteriale, dezvoltat de niște canadieni, care răspunde foarte bine în cazul unor maladii cerebrale, dar și la indivizii care vor să aibă o bună longevitate. Cel mai prost regim, regimul occidental, pe care noi îl consumăm cel mai des, este dăunător prin faptul că oamenii sunt foarte grăbiți și, neavând timp, consumă fast-food. Aceste alimente au, într-adevăr, gust bun, dar au un conținut ridicat de grăsimi și de zahăr. Dacă persistăm cu dulciurile, nu este bine. Cei care mănâncă mult zahăr, mai ales la vârste fragede, se obișnuiesc cu dulciurile și devin candidați cu mari șanse de a dezvolta boli degenerative în decursul vieții adulte.
Îmi amintesc că am studiat cazul unui profesor de matematică în vârstă de 49 de ani, care îmi spunea „domnule doctor, mai nou, când merg la tablă, uit formula, deși am predat până acum foarte bine”. I-am făcut o biopsie și am constatat că are maladia Alzheimer. Asta înseamnă că se depun niște amiloizi pe prelungirile nervoase, pe axon și pe dendrite, iar influxul nervos nu mai poate merge dintr-o regiune în alta. Fiindcă creierul funcționează permanent ca un tot. Nu există regiuni cerebrale care să fie inactive – poate doar temporar. Tot timpul creierul are legătură și funcționează și ziua, și noaptea. Noaptea funcționează mai puțin – cam 10% din creier, în această perioadă el având posibilitatea să elimine substanțele toxice rezultate din metabolismul cerebral.
Domnule profesor, cum arată o zi din viața dvs.?
Acad. prof. dr. L. Dănăilă – M-am obișnuit să lucrez în timpul zilei. Lucrez până la ora 21:00, după care mă culc și mă trezesc în jur de ora 3:00. Atunci, creierul este mult mai odihnit și pot să citesc sau să rezolv probleme pe care cu o zi înainte poate că nu puteam să le soluționez sau eram prea obosit ca să o fac. În toată perioada aceasta, nu am fost numai chirurg. Am operat mult, dar am făcut și foarte multă cercetare. Până în prezent, am publicat peste 400 de lucrări științifice în întreaga lume și am scris 62 de cărți. Dar, pentru a scrie cărți, doar experiența proprie nu este suficientă. Trebuie să cunoști și ce au făcut ceilalți. Studiind, am aflat lucruri noi. Celulele noastre nervoase au o limită de viață – după o perioadă de activitate se deteriorează și sunt înlocuite prin celule stem.
Pe la 1960 se spunea că rămâi cu aproximativ numărul celulelor nervoase cu care te naști, ba chiar că unele din ele mor. Dar cineva a studiat pe un creier de delfin și a constatat că există anumite zone cerebrale care dau naștere la celule noi. Asta este neurogeneza. Și nu a fost crezut. După 30 de ani, au făcut foarte mulți experimente pe această temă și au constatat și ei același lucru, după care i-au dat dreptate primului. Într-adevăr, există la nivelul hipocampului, la nivelul nucleului din lobul temporar, o zonă care este importantă și care dă naștere unor noi celule nervoase. Acestea au posibilitatea de a înmagazina fapte de memorie sau din alte activități și de a transmite mai departe experiența dobândită în timpul vieții cortexului cerebral care le fixează. Noi rămânem cu anumite amintiri clare din copilărie, dar acestea nu sunt localizate la nivelul hipocampului, care are rolul de a recepționa și de a prelucra faptele respective, ci la nivelul cortexului cerebral.
Așadar, neurogeneza a fost recunoscută după 30 de ani. Și în cartea mea referitoare la neuroplasticitate am amintit că neurogeneza face parte din neuroplasticitate și, cu cât activitatea creierului este mai intensă, cu atât neurogeneza este mai prezentă. Dar, în neuroplasticitate, un rol important îl au și noile circuite care se fac la nivelul creierului și care stabilesc legături. Așa se explică evoluția copilului, care, cu cât este mai mic, cu atât învață mai ușor.
De la ce etate credeți că îmbătrânim de fapt? La ce vârstă este creierul îmbătrânit deja?
Acad. prof. dr. L. Dănăilă – Perioada de îmbătrânire este fixată cam pe la 70 -75 de ani. După această vârstă, intervine o hiper-îmbătrânire care poate fi benefică dacă individul respectiv face exerciții cognitive și duce o viață în care sunt prezenți factori cu rol important în longevitate, adică mișcare, succes, satisfacție, sacralitate – rugăciune, somn suficient, alimentație corectă, sprijin moral și bunătate. Dacă acești factori conlucrează și individul respectiv îi respectă, atunci poate să activeze satisfăcător și după vârsta de 75 de ani sau chiar după 80-90 de ani – perioada de hiper-îmbătrânire, când, prin exerciții, este posibil să facă față sarcinilor profesionale. Nu e musai să te ții de un anumit factor în timpul vieții ca să trăiești mai bine. Vârsta nu depinde numai de activitatea pe care o depui, de regimul de viață, de mișcare sau de alimentație, ci și de moștenirea, caracterul genetic al individului respectiv. Să știți că foarte puțini vorbesc despre acest fapt. Unii oameni au un regim de viață dezordonat, nu practică o activitate corespunzătoare, dar trăiesc o perioadă mai lungă de timp.
Sunteți într-o formă extraordinară. În cazul dvs., ce combinație de factori a dus la o evoluție atât de fericită? Se datorează acest lucru și moștenirii genetice?
Acad. prof. dr. L. Dănăilă – Eu am mâncat ce am găsit în oraș, dat fiind faptul că soția mea a decedat acum 20 de ani și a trebuit să mă descurc singur. Să știți că nu am avut probleme deosebite. N-am prea făcut sport, în schimb merg mult pe jos. Satisfacții și succes am avut, fiindcă am scris tot timpul. Mă bucur de rezultatele activității mele și de operațiile pe care le-am făcut și le fac în continuare. Factorii longevității, în cazul meu, nu sunt bătuți în cuie.
Apoi, amândoi părinții mei au murit la vârsta de 75 de ani și nu știau carte. Eu m-am hotărât de mic să fac medicină. Vedeam că oamenii bolnavi chemau o doamnă care îi descânta și preotul care le dădea agheasmă. Cam ăsta era tratamentul, iar oamenii mureau cu zile. Apoi, auzisem că cei mai bogați se duceau la Cernăuți, unde existau doctori care operau și care vindecau boli grave, așa că mi-am spus că mă fac și eu doctor, căci altfel oamenii bolnavi mor doar cu agheasmă și descântec. Eu singur am luat această hotărâre. Nu aveam bibliotecă acasă, nu aveam cărți, nu aveam pe cineva care să mă ghideze. După ce am terminat patru clase, tata m-a întrebat dacă rămân la munca câmpului, fiindcă asta făceam, sau merg la liceu. M-am dus la liceu. Am găsit o bibliotecă și am citit doari cărți de medicină. Când am terminat liceul, aveam note mari numai la științe naturale, la anatomie și la matematică. Am mers la Medicină. Am dat examen, m-am întors acasă și după o lună de zile am primit o carte poștală de la un coleg care mi-a spus că, dintre toți cei care am dat examen, numai eu am reușit. Părinții au început să plângă, dar nu ne bucurie, ci de necaz că-i părăsesc.
Aveți un mesaj pentru românii care și-ar dori longevitatea dvs.?
Acad. prof. dr. L. Dănăilă – Da. Îi sfătuiesc să fie ponderați din toate punctele de vedere, în special cu băutura și mâncarea, pentru că aici apar excesele cele mai mari. Recomand cât mai multă plimbare în aer liber, o alimentație fără multe dulciuri și fără prea multe grăsimi. Nu sunt un om care să impună regimuri de viață drastice, dar pledez împotriva exagerărilor. Omul are nevoie să bea și puțin vin – până la 150ml/zi, poate să consume și 20-30 g de ciocolată, 2-3 cafele pe zi și puțină carne, cu mențiunea că, odată cu înaintarea în vârstă, consumul de carne trebuie redus cît mai mult. Carnea conține vitamina B12 și substanțe anti-cancerigene, așa că e benefică și ea, dar nu în cantități mari, pentru că stagnează în tubul digestiv și dezvoltă anumite substanțe de putrefacție nocive pentru organism. Și, nu în ultimul rând, le spun românilor că trebuie să fim mai buni unii cu alții!
