Sunt oare brânza şi iaurtul, atunci când sunt consumate seara, o sursă a coşmarurilor oamenilor? Cercetătorii canadieni sugerează existenţa unei legături între visele urâte şi intoleranţa la lactoză, probabil din cauza simptomelor digestive pe care aceste alimente le provoacă, informează AFP, potrivit Agerpres.
Înţelepciunea populară susţine de multă vreme că o cină uşoară este mai bună pentru a avea un somn odihnitor. Însă puţine cercetări ştiinţifice au explorat până acum influenţa alimentaţiei asupra viselor.
Într-un studiu ce a fost publicat marţi în revista Frontiers in Psychology, cercetători din domeniul psihologiei au adresat întrebări timp de patru luni unui număr de 1.082 de studenţi de la Universitatea MacEwan din oraşul canadian Edmonton în legătură cu obiceiurile lor alimentare, somnul lor – mai exact coşmarurile lor – şi legătura pe care ei o făceau între aceşti doi factori.
Aproximativ 40% din participanţi au considerat că alimentaţia lor avea un anumit efect asupra calităţii somnului, 24,7% dintre aceştia considerând că efectul a fost negativ. Iar 5,5% dintre ei credeau că alimentaţia le-a influenţat visele.
Deserturile/dulciurile şi produsele lactate au fost citate de participanţi ca fiind alimentele care afectează cel mai mult calitatea somnului (22,7%, respectiv 15,7%) şi visele lor (29,8%, respectiv 20,6%), făcându-le să devină „bizare” sau „perturbatoare”.
În schimb, fructele (17,6%), legumele (11,8%) şi ceaiurile (13,4%) au fost cel mai adesea identificate ca fiind alimente care contribuie la o noapte cu un somn mai bun.
Autorii au comparat aceste declaraţii cu cele despre intoleranţele lor alimentare. Ei au găsit astfel o legătură puternică de asociere între coşmaruri şi intoleranţa la lactoză.
Care este explicația cercetătorilor
Numeroase persoane intolerante la lactoză „consumă totuşi produse lactate”, intoleranţa variind ca intensitate în funcţie de cantitatea de lactază (enzimă care digeră lactoza) produsă de fiecare persoană în intestinul subţire, a reamintit Tore Nielsen, specialist în neurofiziologie şi neurocogniţie a viselor şi coşmarurilor la Universitatea din Montreal şi, totodată, autorul principal al studiului.
Atunci când dorm, aceste persoane pot aşadar resimţi, în mod conştient sau nu, „semnale somatice şi organice subtile” asociate unor simptome gastrointestinale (balonări, crampe, etc.) după consumul de produse lactate.
Or, studii recente au adus dovezi că anumite vise „detectează tulburările corporale inconştiente, care nu se manifestă decât mult mai târziu sub forma unor simptome vizibile”, a subliniat cercetătorul canadian. Astfel, visarea unui incendiu poate precede un acces de febră”.
O altă explicaţie ar putea fi emoţiile negative, precum anxietatea, asociate cu simptomele gastrointestinale. „Ştim că emoţiile negative trăite în starea de veghe se pot prelungi în timpul viselor. Probabil se întâmplă la fel cu cele care apar din cauza unor tulburări digestive survenite în timpul somnului”, a explicat profesorul Nielsen.
În schimb, studiul nu a reuşit să stabilească o legătură între intoleranţa la gluten şi coşmaruri, probabil din cauza prevalenţei scăzute a acestui tip de intoleranţă în eşantionul studiat. Sau pentru că intoleranţa la gluten „produce efecte fiziologice sau emoţionale diferite”, a sugerat el.
Deşi legătura dintre intoleranţa la lactoză şi coşmaruri pare robustă, cercetătorii îşi pun întrebări despre modul în care aceasta funcţionează: participanţii la studiu au dormit prost pentru că au mâncat mai puţin bine? Sau ei mănâncă mai puţin bine pentru că dorm prost? Sau poate că există un alt factor, care afectează atât alimentaţia, cât şi somnul.
„Trebuie să efectuăm alte studii pe un număr mai mare de persoane cu vârste diferite, provenite din medii variate şi care au obiceiuri alimentare diferite, pentru a vedea dacă aceste rezultate pot fi generalizate”, a explicat profesorul Nielsen, care se gândeşte deja alături de colegii lui la o serie de viitoare cercetări.
Un „experiment ideal” ar consta în repartizarea aleatorie a participanţilor care au sau nu au intoleranţă la lactoză în grupuri diferite care consumă alimente specifice înainte de a dormi, apoi de a culege şi a analiza informaţiile despre visele lor. Un grup ar putea consuma produse lactate clasice înainte de a merge la culcare, în timp ce un alt grup ar consuma produse lactate fără lactoză, „pentru a se stabili dacă efectele laptelui sunt limitate la cei cu această afecţiune”, a detaliat coordonatorul studiului.
