Deși legătura dintre alimentație și sănătatea mentală a fost intuită de mult timp, abia în ultimii ani cercetările științifice au început să o clarifice. Medicul Jimmy Mohamed atrage atenția asupra unui aspect esențial: ce punem în farfurie ne afectează nu doar corpul, ci și emoțiile, energia și echilibrul psihic.
Legătura dintre alimentație și sănătatea mentală, explicată de medici și cercetători
Un exemplu simplu? Glicemia. Când scade brusc, apar oboseala, iritabilitatea și chiar anxietatea. Când crește rapid (după o masă bogată în zaharuri simple), urmează o cădere la fel de abruptă, care poate duce la tulburări de dispoziție, pofte alimentare compulsive și disconfort digestiv. De aceea, mesele complete, bogate în nutrienți esențiali, nu sunt doar o alegere sănătoasă — ci o strategie de echilibru emoțional.
De la glicemie la serotonină: cum influențează mâncarea hormonii și neurotransmițătorii
Cercetările recente confirmă că alimentele influențează hormonii reglatori ai dispoziției, precum serotonina și dopamina. De exemplu, intestinul produce peste 90% din serotonina din corp, iar echilibrul florei intestinale (microbiomul) joacă un rol crucial în gestionarea stresului și a simptomelor depresive.
Un studiu publicat în 2024 arată că persoanele care consumă frecvent alimente ultra-procesate au un risc cu 48% mai mare de anxietate și cu 22% mai mare de depresie. În schimb, regimul mediteranean — bogat în legume, pește, ulei de măsline și alimente fermentate — reduce semnificativ riscul de tulburări mentale.
Alimentele fermentate (iaurt, kefir, kimchi, miso) contribuie la diversificarea microbiomului și pot reduce simptomele de anxietate socială. Peștele gras (somon, sardine, macrou) aduce omega-3, vitamina B12, seleniu și zinc — toate esențiale pentru sănătatea creierului și reglarea emoțiilor.
Sardine, DHA și empatie: cum hrănim creierul și sufletul
Dr. Mohamed subliniază și rolul peștelui în susținerea sănătății mentale.
„Se spune că peștele e bun pentru memorie. Dar s-a demonstrat recent că și empatia e influențată: copiii între 7 și 9 ani care consumă pește sunt mai empatici decât ceilalți.”
Secretul stă în Omega-3, în special DHA — un acid gras esențial pentru funcționarea creierului. DHA contribuie la reglarea dispoziției, susține memoria și dezvoltarea cognitivă. Sardina, un pește mic și accesibil, este o sursă excelentă de omega-3, proteine și calciu (mai ales dacă e consumată cu oasele). Fiind un pește mic, conține și mai puține metale grele decât speciile mari.
„La fel cum alimentele ultra-procesate ne pot deprima, o alimentație bogată în omega-3 ne poate îmbunătăți starea de spirit”, concluzionează medicul.
Componentă esențială a membranelor celulelor cerebrale, acidul docosahexaenoic (DHA) joacă un rol crucial în menținerea sănătății creierului. DHA este indispensabil pentru susținerea funcției cognitive, a memoriei și a dezvoltării generale a creierului.
Astfel, „la fel cum alimentele noastre ultraprocesate ne pot afecta negativ starea psihică, o alimentație bogată în omega-3 ne poate îmbunătăți dispoziția. Există, deci, o legătură directă de cauzalitate între ceea ce mâncăm și felul în care ne simțim,” concluzionează expertul.
