Inteligența artificială (AI) promite eficiență, viteză și soluții la îndemână. Dar ce se întâmplă cu gândirea noastră când lăsăm AI-ul să preia controlul? Un studiu recent realizat de cercetători de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) sugerează că accesul nelimitat la AI ar putea reduce capacitatea de gândire critică și creativitate.
În cadrul studiului, participanții au fost puși să răspundă la întrebări complexe, cu și fără ajutorul AI. Cei care au folosit AI au demonstrat o activitate cerebrală mai scăzută în zonele asociate cu creativitatea și atenția. Deși sarcinile au fost finalizate mai rapid, capacitatea de a analiza, sintetiza și crea a fost diminuată.
Un alt studiu, realizat de Microsoft Research, a analizat peste 900 de sarcini îndeplinite cu ajutorul AI de către 319 angajați. Doar 555 dintre acestea au implicat gândire critică reală — restul au fost considerate „automate” sau „mecanice”. Majoritatea participanților au declarat că AI le-a redus semnificativ efortul cognitiv.
Gândirea leneșă și creativitatea în declin
Profesorul Michael Gerlich, de la Swiss Business School, a intervievat peste 600 de persoane din Marea Britanie despre frecvența utilizării AI și încrederea în aceasta. Rezultatul? Cei care foloseau AI mai des au obținut scoruri mai mici la testele de gândire critică. Gerlich avertizează că acest fenomen creează un „cerc vicios”: cu cât ne bazăm mai mult pe AI, cu atât gândim mai puțin, iar creierul devine mai „zgârcit” în efortul cognitiv — un fenomen numit „cognitive miserliness”.
Creativitatea este și ea afectată. Un studiu de la Universitatea din Toronto a arătat că participanții expuși la idei generate de AI au propus soluții mai puțin originale decât cei care au lucrat fără ajutor. De exemplu, la întrebarea „Ce altă utilizare ar putea avea o pereche de pantaloni?”, AI a sugerat să fie umpluți cu paie pentru a crea un sperietoare — o idee previzibilă. Un participant uman, în schimb, a propus transformarea buzunarelor în hrănitoare pentru păsări — o abordare creativă și neașteptată.
Cum ne păstrăm mintea activă în era AI?
Experții spun că AI nu trebuie să fie un înlocuitor al gândirii, ci un partener. Barbara Larson, profesor de management la Northeastern University, recomandă folosirea AI ca „asistent entuziast, dar naiv” — adică să nu-i delegăm întreaga responsabilitate. În loc să cerem direct un răspuns final, putem formula întrebări intermediare care să stimuleze procesul de gândire.
Microsoft testează deja asistenți AI care întrerup utilizatorii cu „provocări” menite să stimuleze reflecția. Alte echipe de cercetare propun ca chatbot-urile să fie reconfigurate pentru a pune întrebări profunde, nu doar să ofere răspunsuri rapide. O abordare pe care, probabil, Socrate ar fi aprobat-o cu entuziasm.
Totuși, nu toate metodele sunt populare. Un studiu realizat de Abilene Christian University a arătat că AI-urile care intervin frecvent cu întrebări pot reduce performanța utilizatorilor mai puțin experimentați. Iar „forțarea cognitivă” — adică obligarea utilizatorului să gândească înainte de a primi un răspuns — este eficientă, dar nepopulară. Aproape jumătate dintre respondenții unui sondaj global au declarat că ar folosi AI chiar dacă angajatorul le-ar interzice.
AI-ul e aici să rămână. Dar ce facem cu mintea noastră?
Tehnologia este încă tânără, iar creierul uman rămâne, pentru multe sarcini, cel mai ascuțit instrument. Dar pe măsură ce AI-ul devine tot mai prezent în viața noastră, va trebui să ne întrebăm: ne ajută cu adevărat sau ne amorțește gândirea? Dacă dovezile vor arăta că AI ne face mai puțin creativi și mai puțin capabili să gândim critic, vom fi dispuși să schimbăm ceva?
Longevity 10.0 – 120 de pagini de longevitate și o surpriză: un cadou de nota 10